De ce industria europeană a energiei solare se află în pragul falimentului

Industria europeană a energiei solare a avertizat că o abundență de importuri chinezești ieftine a împins unii producători în pragul falimentului, împiedicând eforturile de a stimula producția locală de tehnologii verzi.

Grupul SolarPower Europe a trimis o scrisoare  Comisiei Europeane, precizând că stocuri în creștere și „concurența acerbă” între producătorii chinezi pentru a câștiga cotă de piață în Europa au împins în jos prețurile modulelor solare cu mai mult de un sfert în medie de la începutul anului.

„Acest lucru creează riscuri concrete pentru companii de a intra în insolvență, deoarece acțiunile lor semnificative vor trebui să fie devalorizate”.

Norwegian Crystals, un producător de componente pentru panourile fotovoltaice a depus deja cererea de faliment în august. Norsun, o altă companie norvegiană de energie solară, a declarat luna aceasta că va suspenda producția până la sfârșitul anului.

UE speră ca energia solară să devină cel mai mare generator de energie în cadrul blocului, în timp ce încearcă să atingă obiectivul de a avea 45% din energie generată de surse regenerabile până în 2030 – un obiectiv care urmează să fie votat de Parlamentul European în această săptămână.

Dar dominația Chinei în lanțul de aprovizionare cu energie solară arată că produsele sale reprezintă trei sferturi din importurile blocului european, ceea ce a provocat temeri că UE dezvoltă o dependență față de China asemănătoare cu dependența sa de gazul rusesc.

Costul de fabricare a unui modul solar în Europa este mai mult decât dublu față de prețul spot actual, potrivit SolarPower Europe.

UE a încercat deja să limiteze concurența neloială din partea Chinei prin impunerea de tarife la importurile chinezești în 2012, după ce Beijingul a alocat subvenții masive industriei sale solare. Însă blocul comunitar le-a ridicat din nou în 2018 pentru a stimula instalațiile de energie regenerabilă, cu doar un an înainte Brruxelles-ul să declare China drept „rival sistemic”.

Comisia Europeană nu le-a mai restabilit de atunci, în ciuda faptului că a făcut recent presiuni asupra companiilor europene pentru a-și „de-risca” lanțurile de aprovizionare din China, ca parte a unui efort mai amplu de relocalizare a producției pe fondul tensiunilor geopolitice crescute.

Scăderea dramatică a prețurilor a însemnat că obiectivul UE de a produce 30GW din lanțul de aprovizionare cu energie solară în Europa până în 2030 este acum în mare pericol.  Industria eoliană a adresat apeluri similare la Bruxelles, temându-se că producătorii de turbine sunt, de asemenea, subminați de rivalii chinezi.

Apelurile SolarPower Europe au fost reluate luni într-o scrisoare separată semnată de peste 40 de companii solare, inclusiv de Meyer Burger(Elveția) și de producătorul german de energie fotovoltaică Heckert Solar.

Cheltuielile europene pentru componente de energie solară au crescut de la 6 miliarde de euro în 2016 la peste 25 de miliarde de euro anul trecut, ceea ce a dus la o supraofertă de panouri solare chinezești care se află acum în depozitele europene.

Cantitatea de celule fotovoltaice chinezești aflate în depozite era suficientă pentru a acoperi de două ori cererea anuală globală a Europei.

Aproximativ două cincimi din producția mondială de polisiliciu, principala materie primă pentru panourile solare, provine din regiunea chineză Xinjiang.

„Suntem cu toții de acord că scăderea necontrolată a prețurilor reprezintă un risc critic pentru sector, iar liderii UE trebuie să ia măsuri urgente”, a declarat Walburga Hemetsberger, director executiv al SolarPower Europe.