Perspectivele sumbre pe termen scurt se bazează pe ratele ridicate ale dobânzilor, pe escaladarea în continuare a conflictelor și pe comerțul internațional lipsit de vigoareRaportul Organizației Națiunilor Unite privind situația și perspectivele economiei mondiale pentru 2024 prevede o încetinire a creșterii de la o valoare estimată de 2,7% în 2023 la 2,4%.
Perspectivele sumbre pe termen scurt se bazează pe ratele ridicate ale dobânzilor, pe escaladarea în continuare a conflictelor și pe comerțul internațional lipsit de vigoare.
Perioada prelungită de înăsprire a condițiilor de creditare și de majorare a costurilor de împrumut va împovăra o economie mondială datornică și care are nevoie de mai multe investiții.
Se preconizează că inflația va continua să scadă, de la un nivel estimat de 5,7% în 2023 la 3,9% în 2024. Dar presiunile asupra prețurilor sunt încă ridicate în multe țări și orice nouă escaladare a conflictelor geopolitice va contribui la această situație.
Inflația anuală va depăși 10 procente în aproximativ un sfert din toate țările în curs de dezvoltare, erodând semnificativ câștigurile redresării post-pandemie.
„Inflația persistentă și ridicată a întârziat și mai mult progresele înregistrate în eradicarea sărăciei, cu efecte deosebit de grave în țările cel mai puțin dezvoltate”, a declarat Li Junhua, șeful Departamentului pentru afaceri economice și sociale al ONU (DESA). „Este absolut imperativ să consolidăm cooperarea globală și sistemul comercial multilateral, să reformăm finanțarea pentru dezvoltare și să abordăm provocările legate de datorie”.
Statele Unite, cea mai mare economie a lumii, ar urma să înregistreze o scădere a creșterii PIB-ului de la 2,5% în 2023 la 1,4% în 2024. Cheltuielile de consum vor slăbi din cauza ratelor ridicate ale dobânzilor și a unei piețe a forței de muncă mai slabe, se arată în raport.
China ar urma să înregistreze o încetinire moderată, cu o creștere estimată la 4,7% în 2024, în scădere de la 5,3% anul trecut. În Europa și Japonia, ratele de creștere prognozate nu depășesc 1,2%.
Piața globală a forței de muncă prezintă un tablou post-pandemic mixt. Țările dezvoltate au cunoscut o redresare robustă, cu rate scăzute ale șomajului, în special 3,7 % în SUA și 6 % în UE în 2023, coroborate cu o creștere a salariilor nominale și o reducere a inegalității salariale. Cu toate acestea, pierderile de venituri reale și deficitul de forță de muncă reprezintă o provocare.
Se observă o încetinire a creșterii investițiilor atât în economiile dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare.
În timp ce țările dezvoltate au continuat să canalizeze investițiile către sectoare durabile și bazate pe tehnologie, cum ar fi energia verde și infrastructura digitală, țările în curs de dezvoltare se confruntă cu fuga de capital și reducerea investițiilor străine directe.
Creșterea globală a investițiilor va rămâne scăzută din cauza incertitudinilor economice, a gradului ridicat de îndatorare și a înăspririi politicii monetare.
Investițiile în sectorul energetic, în special în energia curată, sunt în creștere, dar nu într-un ritm suficient pentru a atinge obiectivul de zero emisii nete până în 2050.
Factorii care împiedică creșterea comerțului international sunt schimbarea cheltuielilor de consum de la bunuri la servicii, creșterea tensiunilor geopolitice și întreruperile lanțului de aprovizionare.
În plus, trecerea la politici protecționiste în unele țări a influențat dinamica comerțului, ceea ce a dus la o reevaluare a aprovizionării globale și a acordurilor comerciale.
