Se spune că viitorul aparține mașinilor electrice, dar cererea de benzină în Europă rămâne o realitate incontestabilă. De vină este lumea dezechilibrată a automobilelor și a petrolului, unde tendințele vechi și noi se ciocnesc în moduri tensionate și contraintuitive.
În Marea Britanie, cererea de benzină a fost cea mai puternică pentru perioada ianuarie-iunie a acestui an din 2015 încoace, potrivit calculelor Bloomberg bazate pe date guvernamentale. În Franța, cererea a atins un maxim al ultimilor 20 de ani în timpul verii. În Spania, a crescut la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. Iar în națiunile din Europa de Est, precum Polonia, este cea mai puternică din toate timpurile.
Cum este posibilă această tendință în Europa, în condițiile în care vânzările de vehicule electrice sunt, de asemenea, în creștere? Pentru a răspunde la aceste întrebări, trebuie să investigăm piețelor auto și petroliere din regiune, care s-au schimbat dincolo de orice recunoaștere începând cu 2015, și modul în care consumatorii conduc aceste automobile.
Pentru o vreme, cererea europeană de benzină a scăzut an de an, directorii din industria petrolieră presupunând că consumul va scădea undeva între 1% și 2% pe an, datorită a doi factori: motoare mai eficiente și creșterea numărului de vehicule cu motor diesel, în special în Germania și Franța.
Această tendință s-a schimbat pe parcurs. Mai întâi, consumul de benzină s-a stabilizat, iar apoi a început să crească. Pe baza datelor preliminare, se pare că, în această vară, consumul de benzină din Uniunea Europeană a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani.
Schimbarea, de la scădere la plafonare și apoi la creștere, are mult de-a face cu unul dintre cele mai mari scandaluri de afaceri din istoria recentă: “Dieselgate”. Producătorii s-au îndepărtat de motorină.
În același timp, europenii își păstrau mașinile mult mai mult timp decât în trecut, ceea ce a diminuat impactul modelelor noi, mai eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil. Automobilele noi devin din ce în ce mai scumpe, iar familiile sunt mai atente la buget.
În cele din urmă, consumatorii se tem să nu aleagă tipul greșit de vehicul, deoarece tehnologia bateriilor avansează rapid, alegând să își amâne achizițiile cât mai mult posibil. Rezultatul tuturor acestor tendințe împreună este un parc auto mai în vârstă: În 2006, automobilul european mediu avea o vechime de 8,4 ani; în prezent, aceasta depășește 12 ani.
De asemenea, există mai multe automobile pe drumurile europene. În ultimul deceniu, numărul a crescut cu aproape 40 de milioane, ajungând la 250 de milioane în 2022.
Chiar dacă vehiculele electrice ocupă o pondere din ce în ce mai mare în noile înmatriculări, creșterea globală înseamnă că numărul absolut de automobile pe benzină se menține.
Apoi, mai este și problema modului în care europenii își conduc – și alimentează – mașinile. Epoca post-Covid arată tendințe contrare. Munca de acasă a redus naveta în centrul orașului din suburbii.
În mod ironic, trecerea la mașini mai ecologice ar putea crește și cererea de benzină. Nu toate mașinile electrice sunt la fel. Unele sunt alimentate doar de bateria lor; altele sunt hibride plug-in, având un motor cu combustie internă pentru a suplimenta bateriile.
Problema este că unii șoferi nu conectează aceste mașini la priză, ci le alimentează în mare parte cu benzină. În cele din urmă, cererea de benzină va scădea doar dacă își vor înlocui mașinile pe bază de combustibili fosili cu cele alimentate cu baterii.
Când – și dacă – costul vehiculelor electrice va scădea, schimbarea ar putea fi rapidă.
Datele pe care guvernele le afișează adesea cu privire la scăderea consumului de petrol sunt înșelătoare.Tranziția energetică va fi marcată de schimbări bruște, de tendințe ilogice și contradictorii, precum și de lovituri de departajare.
Poste vă viitorul este electric, dar în lumea de astăzi benzina este rege. Chiar și în Europa isterizată de ecologie.