Guvernele europene cele mai îndatorate se îndreaptă spre o confruntare dureroasă în acest an, pe măsură ce ambițiile lor de a reduce împrumuturile se ciocnesc de realitatea politicăGuvernele europene cele mai îndatorate se îndreaptă spre o confruntare dureroasă în acest an, pe măsură ce ambițiile lor de a reduce împrumuturile se ciocnesc de realitatea politică.
După ani de zile de abordare fără limite a cheltuielilor – Europa a trecut prin închideri pandemice și prin creșterea prețurilor la energie – 2024 trebuia să marcheze o etapă importantă în repararea finanțelor publice.
Dar presiunile exercitate de angajamentele noi și existente, precum și impactul creșterii ratelor dobânzilor, vor menține datoria la un nivel ridicat sau chiar în creștere în mare parte din regiune. De exemplu, împrumuturile Italiei ar putea depăși în curând din nou 140% din producție.
Reducerea cheltuielilor și creșterea impozitelor
Astfel, unele guverne vor fi nevoite să aleagă între a irita alegătorii prin reducerea cheltuielilor și creșterea impozitelor, sau să riște ca investitorii să observe lipsa lor de acțiune, relatează Bloomberg. Contextul unui an sensibil din punct de vedere politic, în care vor avea loc alegeri pentru Parlamentul European, se adaugă la aceste probleme.
„Situația economică din Europa în acest moment este deja foarte predispusă la alimentarea retoricii populiste”, a declarat Famke Krumbmüller, liderul departamentului de geostrategie la firma de consultanță financiară EY.
Previziunile Fondului Monetar Internațional din această lună au arătat cât de abruptă a devenit schimbarea de perspectivă. Atât Franța, cât și Italia sunt acum pregătite să se îndatoreze mai mult, la fel ca și Marea Britanie.
Costurile mai ridicate ale dobânzilor și creșterea anemică sunt printre motivele înrăutățirii perspectivelor finanțelor publice, dar și opțiunile politice sunt importante.
Italia a rămas cu moștenirea unei scutiri de impozit pentru renovarea locuințelor din perioada pandemiei, cunoscută sub numele de „superbonus”, care îi va umfla datoria pe mai mulți ani. Disputele politice din cadrul coaliției au dus, de asemenea, la o relaxare a poziției fiscale în 2023.
Europenii nu mai vor să strângă cureaua
În întreaga Uniune Europeană, perspectiva unui progres semnificativ pentru partidele de extremă-dreapta la votul din iunie sporește presiunea de a amâna reducerile de cheltuieli.
Totuși, problema mai mare pe termen mai lung este că nu pare să existe un apetit sau un impuls prea mare în rândul cetățenilor pentru a reduce bugetele și nici un consens în această privință. Cu alte cuvinte, europenii nu mai vor să strângă cureaua.
Potrivit ultimului sondaj Eurobarometru realizat de Comisia Europeană, prioritatea principală a alegătorilor este combaterea sărăciei, sprijinirea economiei și crearea de noi locuri de muncă. Și toate necesită bani, ca să nu mai vorbim de alocarea resurselor de apărare într-un moment în care angajamentul SUA de a apăra Europa pare să se clatine.
„Construirea sprijinului popular pentru reducerea datoriei este o provocare”, subliniază Colin Ellis, strateg de credit global la Moody’s Ratings.
Tensiunile se vor răsfrânge și asupra Comisiei Europene, care are sarcina de a impulsiona țările să își repare finanțele publice. Oficialii săi urmează să publice în câteva săptămâni previziunile privind creșterea și datoria pentru regiune, urmate de o evaluare a gradului de severitate cu care ar trebui să trateze abaterile de la regula lor de limitare a deficitelor la 3%.
În timp ce Bruxelles-ul are sarcina de a pedepsi recalcitranța fiscală, austeritatea ar putea frâna puțina și prețioasa creștere economică pe care o poate obține Europa.
Analiștii se așteaptă deja ca politica fiscală să taie jumătate de punct procentual din expansiunea economică europeană atât în acest an, cât și în 2025.”Este o bombă politică și economică pentru Europa, a avertizat economistul-șef al Allianz, Ludovic Subran.
