În timp ce oamenii obișnuiți se luptă cu criza costului vieții, Olaf Scholz este singurul lider al G-7 care va participa săptămâna viitoare la summitul anual al Forumului Economic Mondial de la Davos, cancelarul german urmând să ia cuvântul pe scena principală pentru a doua oară de la preluarea mandatului în 2021.
Nu este pentru prima dată când la summit participă puțin lideri din puternica uniune politică,precizează CNBC. În ultimul deceniu, uneori doar doi sau trei au ajuns în pitoreasca stațiune montană elvețiană, iar în 2017 doar Theresa May din Marea Britanie și-a făcut apariția – deși l-a atras pe președintele chinez Xi Jinping. Motivele absenței lor implică adesea probleme mai presante abordate acasă.
Dar marchează un declin față de anii mai recenți. Recordul a fost înregistrat în 2018, când au participat șase dintre cei șapte. Printre aceștia s-a numărat și fostul lider american Donald Trump, care a participat de două ori în timpul singurului său mandat, spre deosebire de predecesorul său Barack Obama, care nu a participat niciodată.
Summitul din 2023, care reprezintă o revenire la tradiție după doi ani de perturbări cauzate de pandemie, va fi totuși plin de nume de profil înalt din lumea afacerilor și a finanțelor, mediul academic și societatea civilă.
În perioada 16-20 ianuarie, sub sloganul „Cooperare într-o lume fragmentată”, printre participanții și vorbitorii principali se numără președintele sud-african Cyril Ramaphosa, fostul secretar de stat american Henry Kissinger, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Ghebreyesus, și secretarul general al ONU, Antonio Guterres.
În timp ce omologii lui Scholz din G-7 vor avea cu toții propriile motive pentru absența lor, politicienii sunt în mod inevitabil atenți să fie văzuți „frecventați de o elită financiară globală”, a declarat Ed Owen, fost consilier politic și fondator al companiei de consultanță The Story Network. „Mă aștept să fie vorba în parte de riscuri de reputație, având în vedere situația actuală, de a se bucura de viața de lux la Davos”, a spus el.
În raportul anual de risc întocmit de WEF înainte de summit, criza costului vieții a fost considerată cea mai mare amenințare la adresa lumii actuale, subliniind impactul crizei energetice, al penuriei de alimente și al creșterii prețurilor asupra celor mai vulnerabili.
Davos a devenit din ce în ce mai mult subiectul criticilor, unii acuzându-i pe participanți de elitism și ipocrizie – de exemplu, pentru că sosesc cu avioane private pentru a discuta despre schimbările climatice.
În 2019, istoricul olandez Rutger Bregman i-a acuzat pe mulți dintre colegii săi de participare că nu plătesc o cotă echitabilă de impozite, în timp ce vorbesc despre „participare, justiție, egalitate și transparență”.