Datoria, punct de presiune pentru marile economii. Topul îngrijorărilor

Nivelul ridicat al datoriei publice devine un punct de presiune pentru marile economii, iar investitorii în obligațiuni au în vizor pe cei care nu fac suficient pentru a-și îmbunătăți finanțele.

Decizia Moody’s de a retrage Statelor Unite ultimul rating de credit triplu A luna trecută și cererea slabă pentru licitațiile japoneze îndreaptă atenția către două dintre cele mai mari economii ale lumii, informează Reuters. O criză a datoriilor poate să nu fie scenariul de bază, dar semnalele de alarmă sunt din ce în ce mai puternice.

SUA au ajuns pe primul loc în topul îngrijorărilor după o vânzare puternică de obligațiuni în aprilie. Proiectul de lege al președintelui Donald Trump privind impozitele și cheltuielile, ar putea adăuga aproximativ 3 300 de miliarde de dolari la datorie până în 2034, potrivit think tank-ului nepartizan Committee for a Responsible Federal Budget.

Decizia Moody’s este o altă lovitură, în timp ce directorul general al JP Morgan, Jamie Dimon, avertizează cu privire la o „fisură pe piața obligațiunilor”, parțial din cauza cheltuielilor excesive.

Datoria publică a Japoniei este cea mai mare dintre economiile dezvoltate. Randamentele obligațiunilor  cu scadență mai lungă au atins niveluri record în luna mai, după ce o vânzare de obligațiuni pe 20 de ani s-a soldat cu cel mai slab rezultat al licitației din 2012, punând la îndoială cererea.

Costurile împrumuturilor pe 30 de ani au crescut cu 60 de puncte de bază în ultimele trei luni, chiar mai rapid decât în SUA. Prim-ministrul Shigeru Ishiba se confruntă cu presiuni pentru reducerea cheltuielilor și  impozitelor.

Marea Britanie, cu o datorie de aproape 100 % din PIB, rămâne vulnerabilă la vânzările globale de obligațiuni, chiar dacă insistă asupra disciplinei fiscale.

Revizuirea cheltuielilor multianuale a ministrului de finanțe Rachel Reeves ar putea fi următorul test pentru singura economie G7 cu costuri de împrumut pe 30 de ani de peste 5%. Guvernul pare pregătit să cheltuiască mai mult pentru apărare și sănătate, printre altele, a declarat Jane Foley, strateg la Rabobank, chiar dacă se angajează să nu majoreze impozitele.

În Franța, premierul  Francois Bayrou intenționează să anunțe o foaie de parcurs de patru ani pentru reducerea deficitului în luna iulie, ceea ce ar putea pregăti terenul pentru un război bugetar în parlament.

„Franța nu a înregistrat nicio îmbunătățire în ceea ce privește datoria de la criza Covid”, susține Eliezer Ben Zimra, administrator al fondului cu venit fix Carmignac.