În data de 5 martie, Curtea de Conturi Europeană va dezvălui concluziile dialogului strategic cu privire la viitorul industriei auto europene. Instituția lasă să se înțeleagă că Uniunea Europeană se află într-un blocaj total al Green Deal pe transporturi, având în vedere că toate cele trei elemente, reducerea sau eliminarea emisiilor generate de mașini, combustibili alternativi și vehicule electrice, s-au soldat cu un eșec total, fără să existe soluții pentru viitor.
Curtea de Conturi Europeană a lăsat să se înțeleagă că soarta Green Deal în ceea ce privește transporturile este cumva pecetluită. În data de 5 martie, Curtea a anunțat că va face publice concluziile dialogului strategic cu privire la viitorul industriei auto europene și că planul de acțiune rezultat ar trebui să sprijine acest sector supus unei presiuni enorme, care asigură, direct și indirect, 13 milioane de locuri de muncă și generează o cifră de afaceri anuală de peste o mie de miliarde de euro (7 % din PIB-ul UE).
Strategia climatică a UE urmărește ca, până în 2050, să se atingă zero emisii nete, iar reducerea sau eliminarea emisiilor generate de mașini este un element esențial al strategiei, susține Curtea de Conturi Europeană (CCE). Astfel, trebuie să se diminueze emisiile de dioxid de carbon provenite de la autoturismele cu motoare cu ardere internă, să se exploreze opțiuni de combustibili alternativi și să se asigure adoptarea pe scară largă a vehiculelor electrice pe bază de baterii.
”Auditurile Curții au concluzionat că primul obiectiv s-a soldat deocamdată cu un eșec, cel de al doilea nu pare viabil pe scară largă, iar cel de-al treilea riscă să se dovedească scump atât pentru industrie, cât și pentru consumatorii europeni”, se arată într-un comunicat al CCE. În ce privește reducerea emisiilor generate de autoturisme, Curtea consideră că este ușor de zis, dar greu de făcut. Emisiile generate în circulație de autoturismele convenționale nu au scăzut semnificativ. Eficiența motoarelor s-a îmbunătățit, dar acest lucru este contrabalansat de creșterea greutății vehiculelor (aproximativ +10 % în medie) și, în consecință, a puterii motoarelor (aproximativ +25 %).
Combustibilii alternativi, un viitor în ceață
Combustibilii alternativi, cum ar fi e-combustibilii sau hidrogenul, sunt adesea menționați drept potențiali succesori ai benzinei și ai motorinei, semnalează CCE. Ei nu pot oferi însă o alternativă fiabilă și credibilă pe scară largă pentru autoturismele noastre, după cum a constatat Curtea în raportul său din decembrie 2023 privind biocombustibilii. De ce? În principal din cauza cantității de combustibil disponibile, a costurilor de producție și a impactului asupra mediului.
”În primul rând, UE nu produce suficientă biomasă pentru ca biocombustibilii să constituie o alternativă serioasă la combustibilii fosili tradiționali. În plus, importul biomasei din țări terțe contravine obiectivului autonomiei strategice în domeniul energiei. În al doilea rând, biocombustibilii încă nu sunt competitivi din punct de vedere economic, parțial din cauza problemelor legate de cerere. Nu în ultimul rând, sustenabilitatea biocombustibililor este supraestimată. Materiile prime din care se obțin biocombustibili pot afecta ecosistemele și pot dăuna biodiversității, solului și apei, ceea ce ridică întrebări de natură etică cu privire la prioritatea relativă a combustibililor și a alimentelor”, se arată în raportul Curții de Conturi Europene.
Frână și la vehiculele electrice
Potrivit CCE, țările din UE se străduiesc să accelereze tranziția către vehiculele electrice, dar drumul este plin de hopuri. Concluziile prezentate de Curte în raportul său de audit din iunie 2023 sunt fără apel: industria europeană a bateriilor a rămas în urmă la nivel mondial. Prin urmare, pentru ca până în 2035 să ajungă să aibă un parc de vehicule cu emisii zero, este posibil ca UE să nu aibă altă opțiune decât să se bazeze în mare măsură pe importul de baterii și de vehicule electrice, în dauna industriei auto europene și a locurilor de muncă asigurate de aceasta.
”În pofida unui sprijin public semnificativ, costul bateriilor fabricate în UE rămâne mult mai mare decât se preconizase. Acest lucru le afectează în mod inevitabil competitivitatea în raport cu alți actori mondiali și poate însemna, de asemenea, că un segment mare al populației nu își poate permite vehicule electrice europene. Studii recente au arătat însă că multe din vânzările de mașini electrice sunt subvenționate din fonduri publice și vizează în principal autoturisme de peste 30.000 de euro. Prețul reflectă în mare parte costul bateriei, care se poate ridica, în medie, la 15 000 de euro în Europa”, se mai preciza în raportul CCE.