La aproape 6 ani de la adoptarea Planului de acțiuni pentru materii prime critice necesare Green Deal de către Comisia Europeană, nimic nu s-a schimbat. Curtea de Conturi Europeană atrage atenția că nici viitorul nu arată prea bine, având în vedere dependența uriașă de importurile din țările terțe, capacitatea limitată de extracție și prelucrare a materiilor prime critice în UE și, mai ales, obiectivele irealiste de reutilizare și regenerare a acestora.
Observațiile Curții de Conturi Europene în privința imposibilității rezolvării crizei de materii prime critice, fără de care nu se poate merge pe calea Green Deal, arată clar diferența enormă de la vorbe la fapte a Comisiei Europene și a instituțiilor UE. Așa-zisele ambiții, impuse de la Bruxelles, pentru decarbonizare și tranziție verde, se lovesc violent de o realitate care se încăpățânează să rămână neschimbată. Uniunea Europeană nu are resurse pentru o transformare de o asemenea amplitudine.
Și, din ceea ce observăm, nici diplomație, având în vedere relațiile cel puțin tensionate cu toate statele deținătoare de materii prime critice. Potrivit Curții de Conturi Europene (CCE), asigurarea disponibilității materiilor prime critice, denumite astfel din cauza importanței lor economice mari și a riscului de a nu putea fi procurate, este crucială și reprezintă o chestiune de securitate strategică pentru UE.
Viitor sumbru
Optimismul constant al Comisiei Europene în această privință nu este împărtășit, însă, de Curtea de Conturi Europeană, care avertizează că viitorul nu se arată prea promițător, având în vedere că UE depinde în mare măsură (sau chiar exclusiv) de importurile din țări terțe pentru majoritatea celor 26 de materii prime declarate esențiale pentru tranziția energetică. ”Producția internă, mai exact capacitatea de extracție și de prelucrare a materiilor prime critice în UE, este limitată. Mai mult, perspectivele privind reutilizarea și regenerarea acestor materii prime sunt nerealiste, deoarece rata lor de reciclare este în prezent fie foarte scăzută, fie egală cu zero pentru multe dintre ele”, susține CCE.
Un raport cât o trezire la realitate
Asigurarea unei aprovizionări sigure cu materii prime critice pe termen lung este esențială pentru atingerea obiectivelor energetice ale UE, pentru că acest lucru presupune o creștere a ponderii energiei din surse regenerabile, arată CCE. Dar, schimbarea de paradigmă către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon a făcut ca cererea de materii prime critice să crească tot mai mult, astfel încât garantarea disponibilității acestora a devenit o problemă strategică pentru Uniunea Europeană. În acest sens, Curtea de Conturi Europeană a pregătit un raport de audit în care va evalua acțiunea UE în acest domeniu și va analiza ambițiile acesteia în ceea ce privește diversificarea importurilor, creșterea producției interne și îmbunătățirea reutilizării și a reciclării materiilor prime critice.
Planuri și atât
Bateriile litiu-ion, electrolizoarele, turbinele eoliene, sistemele fotovoltaice solare, pompele de căldură au în comun două trăsături: sunt esențiale pentru tranziția energetică și necesită materii prime precum litiul, cobaltul și pământurile rare, semnalează CCE. Pentru a spori producția internă, UE și-a propus ca, până în 2030, cel puțin 10 % din consumul său anual de materii prime strategice să fie extrase, iar cel puțin 40 %, prelucrate, pe teritoriul său, iar pentru a diversifica importurile, UE dorește să se asigure că, până în 2030, cele provenite dintr-o țară terță nu depășesc 65 % din consumul UE pentru niciuna dintre materiile prime strategice. Mai mult, în vederea unei utilizări mai eficiente a resurselor, UE urmărește ca, până în 2030, cel puțin 25 % din consumul său anual de materii prime strategice să provină din reciclare. Pe hârtie, bineînțeles.