Sutele de milioane de euro din PNRR și din Fondul de Modernizare, care merg la privați pentru investiții în stocarea în baterii, nu vor rezolva problema deficitului de energie. Putem vorbi despre stocare atunci când avem energie, însă dezastrul din acest sezon rece ar trebui să schimbe întreaga viziune asupra sistemului energetic. Stocarea nu salvează România, ci, în cel mai bun caz, evită dezechilibrele create de regenerabilele de pe acoperișurile consumatorilor casnici.
Ministerul Energiei a cedat în fața potențialilor investitori în stocarea energiei în baterii, scutindu-i de taxe și creându-le facilități, pe lângă banii mulți dați acestora. În nota de fundamentare a actului normativ privind stocarea, Ministerul Energiei ne spune că, în ultima perioadă s-a putut constata modificarea substanțială a structurii de producție din SEN în urma integrării în ultimii ani a unui număr tot mai mare de centrale electrice regenerabile (eoliene si fotovoltaice), cu o pondere tot mai importantă în puterea totală instalată în SEN, centrale al căror nivel de certitudine privind asigurarea siguranței în funcționare a SEN este mult mai mic decât cel al celor clasice, proces care se află în continuă evoluție. Sigur că numărul acela mare de fotovoltaice și eoliene nu se regăsește în parcuri dispecerizabile, pentru că, anul acesta, în sistem nu au intrat decât maximum 300 MW din solar.
Cel mai probabil, ministerul se referea la prosumatori, care, în lipsa bateriilor de stocare, au creat dezechilibre majore. De asemenea, se observă creșterea semnificativă a producției de energie generată de către centralele electrice eoliene și fotovoltaice, ne mai spune ministerul, în condițiile în care asistăm, de fapt, la o prăbușire a producției, nu numai a fotovoltaicelor, care nu produc decât simbolic în sezonul rece, ci și a eolienelor, care își continuă prestația slabă din vară și în lunile în care, de regulă, mai produceau câte ceva.
Mai întâi producție
La o analiză simplă, disperarea autorităților de a investi rapid în stocare prin baterii nu rezolvă absolut nimic. După cum se poate vedea foarte clar din datele de producție și consum afișate zilnic și pe intervale orare de Transelectrica, prin Dispeceratul Energetic Național, regenerabilele sunt, de aproape un an de zile, pe producție de avarie. Așa că nu ai ce să stochezi, că ideea generală era să nu arunci energia produsă în surplus de vânt și de soare. Pe de altă parte, energie ieftină nu mai ai de unde să iei pe niciun interval orar, că nici statele din jur nu o duc prea bine din punctul de vedere al prețurilor. Singura soluție este investiția rapidă în capacități de producție în bandă. Că exact asta tot repetă specialiștii în energie, că fiecare capacitate nouă de regenerabile trebuie dublată de capacități de producție în bandă, nu de stocare.
”Funcționarea Centralelor Electrice Eoliene (CEE) și a Centralelor Electrice Fotovoltaice (CEF) prezintă variații foarte mari de putere (la creștere cât și la reducere), atât din punctul de vedere al amplitudinii, cât și a vitezei de variație, atât în timpul vârfului de sarcină cât și a golului de sarcină. Suprapunerea defavorabilă a efectelor acestor variații peste caracterul natural al consumului, respectiv producției (vârf sau gol de sarcină), conduce la creșterea semnificativă a energiilor de echilibrare și implicit a costurilor cu echilibrarea SEN”, ne spune și Ministerul Energiei.
Amenințați cu sancțiuni
În prezent, România se confruntă cu riscuri crescute legate de aprovizionarea cu energie din cauza tensiunilor geopolitice generate de războiul din Ucraina și a creșterii dependenței de resurse energetice importate din afara Uniunii Europene, în special din Federația Rusă, a semnalat Ministerul Energiei. ”Uniunea Europeană a impus ținte stricte de reducere a emisiilor de carbon și de tranziție la surse de energie regenerabilă. România este obligată să îndeplinească aceste obiective prin dezvoltarea capacităților de producție din surse regenerabile (eoliene, solare) și prin proiecte de stocare a energiei. În lipsa unor măsuri urgente, întârzierile în implementarea acestor proiecte ar aduce sancțiuni economice severe și ar afecta obiectivele naționale de securitate energetică”, mai arată ministerul.