AcasăEconomieCum vine asta? Inflația ridicată, bucuria finanțelor publice

Cum vine asta? Inflația ridicată, bucuria finanțelor publice

Inflația mai mare a consolidat finanțele publice ale economiilor avansate, susține  Fondul Monetar Iinternațional, care a făcut apel la guverne să folosească acest beneficiu pentru a reduce deficitele.

Cercetările publicate de FMI  au arătat că majorarea prețurilor din ultimii doi ani a contribuit la reducerea substanțială a poverii datoriilor. De exmplu, inflația ridicată a făcut ca povara netă a datoriei SUA să scadă de la 99% din produsul intern brut în 2020 la 95% în 2022, în ciuda deficitelor bugetare mari ale țării din perioada pandemiei. Povara datoriei nete a Italiei a scăzut de la 142% din PIB la 135%.

Dar Paolo Mauro, director adjunct al departamentului de afaceri fiscale al FMI, a avertizat că guvernele nu ar trebui să „conteze” pe faptul că povara datoriei publice va scădea și mai mult din cauza așa-numitei inflații „surpriză”.”Nu puteți continua să surprindeți oamenii”, a spus acesta, adăugând că autoritățile fiscale ar trebui să reducă deficitele bugetare pentru a ajuta băncile centrale să țină sub control creșterile mari ale prețurilor.

Inflația ridicată a adus un câștig pentru finanțele publice, în parte pentru că majorarea prețurilor în 2021-2022 a fost mai mare decât se așteptau investitorii. Mulți dintre ei au pierdut prin faptul că au acordat împrumuturi guvernelor la rate scăzute de rentabilitate, în loc să ceară costuri mai mari ale datoriilor care însoțesc de obicei o inflație mai mare.

Cercetările au estimat că o creștere neașteptată a inflației de 1 punct procentual ar reduce ponderea datoriei publice în PIB cu o medie de 0,9 puncte procentuale pentru țările cu o povară a datoriei de peste 50% din PIB. Majoritatea economiilor avansate au o povară a datoriei mult peste acest nivel.

Însă  Mauro a spus că este puțin probabil ca beneficiul inflației pentru contribuabili în detrimentul deținătorilor de obligațiuni să se repete.Șocul prețurilor datorat problemelor din lanțul de aprovizionare în timpul pandemiei – și o creștere a costurilor cu alimentele și energia în Europa după invazia Rusiei în Ucraina – este acum evaluat pe piețele de obligațiuni.

În timp ce economiile avansate majorează automat pensiile publice și asigurările sociale ca răspuns la creșterea inflației, majoritatea țărilor nu au modificat pragurile din sistemele lor fiscale și nici nu au indexat salariile din sectorul public în funcție de inflație.

Acest lucru a contribuit la reducerea deficitelor guvernamentale în întreaga lume printr-o creștere mascată a impozitării.Economiile emergente și cele mai sărace economii au avut o indexare redusă în sistemele lor de impozitare sau de cheltuieli publice. Cu toate acestea, au fost ferite de atacul surpriză al inflației din cauza dependenței lor de finanțarea în dolari.

Moneda americană s-a apreciat puternic în ultimii ani, ceea ce a făcut ca economiile emergente să se lupte pentru a plăti costurile mai mari ale datoriei lor.Cercetarea FMI a indicat, de asemenea, că reducerea deficitelor bugetare poate contribui la reducerea presiunilor asupra prețurilor, o reducere de un punct procentual din PIB ducând la o scădere a inflației cu 0,5%. Ideea este că politica fiscală „poate ajuta” băncile centrale să reducă inflația.

„O restricție fiscală bine orientată poate fi concepută pentru a sprijini politica monetară în atingerea stabilității prețurilor, protejându-i în același timp pe cei vulnerabili de criza costului vieții”, a precizat FMI.

author avatar
Radu Jacotă Redactor
147 afisari
Zenville

Ultimele știri

proger