Activiștii „climatici” și guvernele occidentale se întrec în a lansa previziuni apocaliptice pentru viitorul planetei, promovează tranziția energetică, dar uită că această strategie costisitoare nu este la îndemâna țărilor cu venituri mai modeste.
Țările în curs de dezvoltare se confruntă cu un deficit masiv de investiții în sectorul energiilor regenerabile și au nevoie de o reducere a datoriei pentru a crea un spațiu fiscal care să sprijine tranziția către o energie curată.
Au nevoie de 1.700 de miliarde de dolari pe an în sectorul energiei curate, dar nu au reușit să atragă decât investiții străine directe în valoare de 544 de miliarde de dolari în 2022, potrivit raportului Conferinței ONU pentru comerț și dezvoltare (Unctad).
„Investițiile internaționale în energie regenerabilă aproape s-au triplat de la adoptarea Acordului de la Paris în 2015. Cu toate acestea, o mare parte din această creștere a fost concentrată în țările dezvoltate”.
În condițiile în care ratele dobânzilor au crescut vertiginos la nivel mondial, costul capitalului reprezintă o barieră esențială pentru investițiile în energie în țările în curs de dezvoltare care se confruntă cu o datorie externă tot mai mare, cu un spațiu fiscal limitat.
Nevoile totale de finanțare ale acestor națiuni sunt mult mai mari și includ investiții în rețele electrice, linii de transport, stocare și eficiență energetică.
Și se confruntă cu un deficit anual de finanțare de 2.200 de miliarde de dolari în ceea ce privește tranziția energetică.Acest deficit de finanțare face parte dintr-un deficit total de 4.000 de miliarde de dolari anual, a precizat secretarul general al Unctad, Rebeca Grynspan.
Pentru a rămâne aproape de obiectivul de limitare a încălzirii globale la 1,5°C peste nivelurile preindustriale, lumea are nevoie de investiții de aproximativ o dată și jumătate din produsul intern brut mondial actual până în 2050.
Cu toate acestea, după o scădere abruptă în 2020 și o revenire puternică în 2021, investițiile străine directe la nivel global au scăzut cu 12% în 2022, până la 1.300 de miliarde de dolari.
Încetinirea a fost determinată de crizele actuale, inclusiv de războiul din Ucraina, de prețurile ridicate la alimente și energie și de presiunile tot mai mari asupra datoriilor.
Finanțarea proiectelor internaționale, fuziunile și achizițiile transfrontaliere au fost afectate în special de condițiile de finanțare mai stricte, de creșterea ratelor dobânzilor și de incertitudinea de pe piețele de capital.