În ciuda unui fond de economii de 33 de miliarde de euro, piețele de capital sunt subdezvoltate, în timp ce sectorul bancar este insuficient dimensionat pentru a face față cererilor tot mai mari de cheltuieli.
Cerințele sunt enorme: Comisia Europeană a estimat că tranziția energetică necesită o sumă suplimentară de 620 de miliarde de euro în fiecare an până în 2030, la care se adaugă alte 125 de miliarde necesare pentru transformarea digitală.
În plus, subliniază Financial Times, războiul din Ucraina și perspectiva unei a doua președinții Donald Trump în SUA sporesc cererile pentru cheltuieli militare mai mari.
Cu toate acestea, creșterea împrumuturilor acordate companiilor europene începând cu 2014 a fost sub jumătate din cea din SUA.
“Trebuie să mobilizăm economiile private la o scară fără precedent și mult peste ceea ce poate oferi sistemul bancar”, a afirmat fostul prim-ministru italian și președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, înainte de publicarea viitorului său raport privind creșterea competitivității Europei.
În ciuda unor progrese, între Europa și Statele Unite există în continuare un decalaj considerabil în ceea ce privește capitalul de risc raportat la PIB. Întreprinderile europene au mai puține opțiuni de finanțare pentru a le ajuta să investească și să se dezvolte.
Ideile îndrăznețe se împotmolesc adesea
Există un cor din ce în ce mai mare de apeluri pentru a șterge praful de pe planurile neterminate ale unei uniuni a piețelor de capital, condusă de președintele BCE, Christine Lagarde. Rapoartele recente ale fostului premier italian Enrico Letta și ale fostului guvernator al băncii centrale franceze Christian Noyer pledează, de asemenea, în acest sens.
Dar ideea unei piețe unice de capital în Europa a fost blocată timp de un deceniu. Ideile îndrăznețe se împotmolesc adesea.
Un plan ambițios pentru piețele de capital
Este posibil ca recentele alegeri europene să îngreuneze și mai mult lucrurile, așa că poate a venit timpul să se schimbe tactica. Pentru a elimina blocajele la nivel de sistem, arhitecții politicilor ar trebui să facă echipă cu finanțiștii, în special din sectorul privat.
Revitalizarea securitizării este punctul de plecare, permițând asigurătorilor și fondurilor de pensii să sprijine creșterea economică a Europei.
Securitizarea permite băncilor să transfere active către investitori, eliberându-și astfel propria capacitate de creditare. Acest lucru este deosebit de important, deoarece băncile furnizează majoritatea creditelor pentru întreprinderile europene mici și mijlocii, care reprezintă aproape două treimi din locurile de muncă.
De asemenea, sunt esențiale reformele normelor Solvency II, precum și ajustările la nivel de sistem ale cadrului bancar și ale standardelor pieței financiare.
Ecosistemul capitalului de risc trebuie încurajat, creditul privat trebuie exploatat și trebuie recalibrate normele greoaie de sustenabilitate pentru fonduri.
Mai presus de toate, Europa are nevoie de o piață financiară mai flexibilă și mai diversificată. În cazul în care planurile de unificare a piețelor de capital nu dau rezultate, ar putea duce la o creștere economică mai scăzută.