America Latină este binecuvântată cu energie regenerabilă abundentă și ieftină. Este unul dintre cei mai mari exportatori de alimente din lume. E situată departe de conflictele globale, dar aproape de SUA, fiind în poziția ideală pentru a profita de mutarea producției din China.
Cu toate acestea, liderii politici din America Latină par să aibă alte priorități, notează Financial Times.În loc să se gândească la modul în care Brazilia poate concura cu India pentru asamblarea de iPhone-uri sau să câștige investiții în microcipuri, președintele Luis Inácio Lula da Silva vrea să construiască rafinării de petrol, să revigoreze construcțiile navale și să urmărească o uniune monetară cu vecinul aproape falimentar Argentina.
Luna trecută, președintele de stânga al Chile, Gabriel Boric, a prezentat o strategie de exploatare a abundentelor rezerve de litiu ale țării. Aceasta a bifat mai multe căsuțe: o mai mare preocupare pentru mediu, consultări cu comunitățile locale, dorința de a folosi o oportunitate rară pentru a stimula dezvoltarea economică.
Un ingredient care lipsește: orice stimulente pentru ca societățile miniere să aleagă Chile în detrimentul altor concurenți pentru investiții în litiu.
Decizia lui Boric de a plasa viitoarele proiecte de litiu sub controlul statului a redus cu 5,7 miliarde de dolari valoarea celor două companii care exploatează în prezent „aurul alb” în țară.
Mexicul ar trebui să fie cea mai bine plasată națiune din America Latină pentru a câștiga așa-numitele afaceri de „near shoring”, având în vedere proximitatea sa față de SUA și acordul de liber schimb.
Dar președintele Andrés Manuel López Obrador a desființat agenția de promovare a investițiilor, a atacat companiile de energie regenerabilă, a oprit un proiect în mare parte construit de o fabrică de bere din SUA și a renunțat la un aeroport internațional parțial construit pentru Mexico City.
Printre prioritățile sale principale se numără un tren turistic în jurul peninsulei Maya și o nouă rafinărie de petrol în valoare de 14 miliarde de dolari.
Argentina, a treia economie regională ca mărime, este aproape în faliment. Guvernul său peronist a impus un control al prețurilor și al cursului de schimb care nu a reușit să oprească inflația de peste 100 % pe an, dar a omorât majoritatea investițiilor străine.
În Columbia, președintele Gustavo Petro s-a opus noilor proiecte în domeniul petrolului și al mineritului, pilonul principal al economiei. De asemenea, fostul revoluționar de gherilă tocmai și-a forțat întregul cabinet să demisioneze, inclusiv respectatul său ministru de finanțe, în cadrul trecerii la un guvern de „urgență”.
Reacționând la ceea ce ei consideră a fi un climat anti-business, mulți dintre bogații Americii Latine și-au mutat activele în străinătate în ultimii doi-trei ani, în loc să investească acasă.
„Multe țări din regiune trec printr-o fază de interiorizare și pot risca să rateze uriașele oportunități care există în contextul global în schimbare”, conchide Carlos Felipe Jaramillo, vicepreședinte al Băncii Mondiale pentru America Latină și Caraibe.