Criză periculoasă în energie. Importăm deja 2.000 MWh și se închid peste 1.000 MW din cărbune

Marea victorie obținută în negocierile cu cei de la Bruxelles a fost, în realitate, extrem de anemică. Nu mai închidem, acum, 1.755 MW pe cărbune, ci 1.045 MW. Practic, ni s-a permis, doar până în august 2026, să păstrăm 710 MW. Și asta în condițiile în care deja, la 12 grade C afară, importăm, în afara orelor de vârf, 2.000 MWh. Criza actuală în care se află sistemul energetic este una extrem de gravă, iar iarna aceasta, care se anunță una autentică, va arăta ce înseamnă să te bazezi pe regenerabile.

Dintr-un total de puteri instalate de 19.842,59 MW, România poate produce doar un maximum de circa 6.500 MWh. Cărbunele este ținut mai mult închis, cu toți cei 2.762 MW existenți, abia de livrează în sistem 800 MWh, hidroenergia, cu aproape 6.700 MW, produce maximum 2.000 MWh, în momente foarte rare, iar gazele, cu 2.723 MW, se duc la un maximum de 1.500 MWh.

La energia nucleară, problemele vor apărea de la sfârșitul anului viitor, sau poate chiar mai devreme, când vom rămâne cu doar 700 MW după retragerea unității 1 pentru modernizare. Pentru prima oară, ministrul Energiei a vorbit despre o perioadă de absență a unității de 3 ani, și nu de doi ani cum s-a tot spus. În ce privește regenerabilele, situația este absolut incontrolabilă.

La fotovoltaice, dacă pe timpul sezonului cald avem exces de producție, mai ales la orele prânzului, dar doar ziua, în sezonul rece producția colapsează, efectiv. Zilele acestea, pentru că au fost precipitații, cei 2.979 MW instalați au produs un maximum de 200 MW, și aceia pe o perioadă scurtă din zi. La eoliene, predictibilitatea producției este aproape zero. Cei 3.137 MW instalați pot produce, în anumite momente sau, uneori, chiar două-trei zile la rând, și peste 2.500 MWh, dar, în marea majoritate a timpului nu produc mai nimic. De altfel, în ultimii ani, producția centralelor eoliene a scăzut accelerat, punând sub semnul întrebării profitabilitatea și amortizarea unei asemenea investiții pe teritoriul României.

Nu e o victorie, e un dezastru

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a tot transmis că a reușit să obțină acordul de la Bruxelles pentru amânarea închiderii termocentralelor pe cărbune. În realitate, reușita a fost una foarte anemică, pentru că cei de la Comisia Europeană tot ne-au obligat să închidem 1.010 MW din termocentrale, permițându-ne funcționarea pentru doar 700 MW și ăia doar până în august 2026. În disperare de cauză, Ivan s-a dus cu bucățele din studiul de adecvanță, comandat de Transelectrica, pentru care a plătit bani grei unei companii internaționale.

Întrebarea este dacă atunci când aveam 2.762 MW capacitate instalată produceam 800 MWh, câți MWh vom produce cu 1.750 MW? Acceptarea celor 700 MW de către Comisia Europeană a ținut, probabil, de evitarea unui blackout pe interconectările cu celelalte țări. Însă nu s-a ținut cont de importurile masive și incerte pe care le va face România, atât pentru acoperirea consumului intern, cât și pentru susținerea, aproape în totalitate, a consumului Republicii Moldova. La acestea se adaugă și exporturile către Ucraina, având în vedere recentele distrugeri ale sistemului energetic din această țară.

Nicio șansă pentru centralele pe gaze

Documentul cu care ministrul Energiei s-a dus la Bruxelles a evidențiat faptul că ipoteza de înlocuire integrală a centralelor pe lignit cu centrale pe gaze naturale până la finele anului curent nu mai este realistă din cauza unor factori economici, tehnici și de piață, care au condus la întârzieri semnificative în realizarea noilor capacități pe gaze naturale. Printre aceștia se numără creșterea costurilor echipamentelor (+50% pentru turbinele pe gaz), problemele în obținerea finanțării sau blocajele în lanțurile de aprovizionare. Factori care, bineînțeles, sunt aceiași și astăzi, și anul viitor, deci construirea centralelor încă nu este fezabilă.

”Aceste întârzieri pun în pericol siguranța aprovizionării cu energie electrică și, pe cale de consecință, funcționarea sigură și stabilă a Sistemului Electroenergetic Național. În plus, analiza demonstrează că România nu se poate baza pe importurile de energie electrică pentru a acoperi eventualele deficite, având în vedere limitările interconectărilor, cererea ridicată din piețele vecine și congestiile transfrontaliere”, se mai precizează în documentul prezentat Comisiei Europene.