Războiul Rusiei în Ucraina marchează o nouă realitate geopolitică pentru Uniunea Europeană, spune Charles Michel, președintele Consiliului European.
Imediat după atacul Rusiei, Consiliul s-a reunit la Versailles, luând măsuri fără precedent pentru a consolida autonomia strategică europeană: consolidarea capacității de apărare, reducerea dependenței energetice și inovarea tehnologică – cei trei piloni ai suveranității europene.
Cum se îndeplinește această viziune? “Provocările cu care ne confruntăm astăzi sunt foarte diferite de cele ale pandemiei”, subliniază Michel într-un articol din Politico: “Covid-19 a fost un șoc care a pus economiile noastre într-o comă temporară, dar actuala criză energetică creează o situație nouă. Ne vom confrunta acum cu costuri persistente mai mari ale energiei și, pe lângă aceasta, economia socială de piață a Europei implică — din motive întemeiate — costuri mai mari cu forța de muncă decât în alte părți”.
Luat împreună, “acest lucru ne schimbă fundamental poziția în raport cu principalii noștri concurenți, în special Statele Unite, care rămâne cel mai mare producător de petrol și gaze”. “Și ne obligă să regândim modul în care ne protejăm competitivitatea”.
SUA creează un pachet de subvenții și credite fiscale de aproape 370 de miliarde de dolari pentru a crea un ecosistem de tehnologii cheie – aceleași tehnologii în care investește UE.
UE trebuie să acționeze inteligent, rapid și la scară masivă pentru a-și consolida economiile, în special prin investiții în tehnologii curate și digitale. Sprijinul pentru companiile industriale strategice și întreprinderile mici și mijlocii înseamnă reforma sau cel puțin adaptarea regulilor privind ajutorul de stat la realitățile economice și geopolitice de astăzi.
Michel susține că fondurile de redresare post-Covid, Next Generation UE, „rămân neexploatate”, nu pentru că sunt nesolicitate, ci pentru că procedurile sunt adesea prea greoaie.
Nu toate statele membre au aceleași mijloace financiare pentru a aborda criza actuală. Ca atare, este necesară extinderea programului SURE, creat în perioada pandemiei pentru a atenua riscul de șomaj. Ar oferi tuturor statelor membre acces la împrumuturi la prețuri accesibile pentru a-și susține afacerile și forța de muncă, păstrând în același timp integritatea pieței unice și condițiile de concurență echitabile.
UE are nevoie de mai multe investiții private și publice pentru a consolida baza industrială și tehnologică, iar Banca Europeană de Investiții are misiunea de a fi coloana vertebrală a unui astfel de proiect.
Acest fond ar stimula investițiile private; eliminarea decalajelor investiționale care subminează creșterea pe termen lung; și ar genera, de asemenea, bogăție. De-a lungul timpului, valoarea activelor sale acumulate ar micșora pasivele suportate pentru finanțarea investițiilor inițiale.
Iar activele fondului ar putea fi vândute în cele din urmă către investitori privați, astfel încât fondul să poată reinvesti în următorul val de inovații tehnologice, sau în alte domenii critice de importanță strategică pentru suveranitatea europeană.