Criza datoriilor strivește țările împrumutate

La luxosul hotel Pierre din Manhattan, într-o dimineață de sfârșit de septembrie, Adebayo Olawale Edun, ministrul de finanțe al Nigeriei, a încercat să liniștească agitația bancherilor de pe Wall Street: a promis că țara sa va reduce cheltuielile și va colecta mai multe taxe pentru a face față plăților zdrobitoare ale datoriei către investitorii străini.

Nu a liniștit pe nimeni – datoria Nigeria pentru 2022, echivalentul a 7,5 miliarde de dolari, a depășit veniturile cu 900 de milioane de dolari. Cu alte cuvinte, se împrumutase mai mult doar pentru a continua să plătească ceea ce deja datora.

Criza datoriilor strivește țările împrumutate, mai ales cele în curs de dezvoltare. Potrivit Bloomberg, în 2024, aceste națiuni, cunoscute de investitorii din lumea bogată drept „piețe de frontieră”, vor trebui să ramburseze aproximativ 200 de miliarde de dolari în obligațiuni și alte împrumuturi.

O serie de șocuri globale au declanșat criza. În timpul pandemiei Covid-19, țările bogate au tipărit bani pentru a distribui cecuri de stimulare; cele sărace au trebuit să se împrumute pentru a-și menține economiile în funcțiune.

Politicile de bani ușori din lumea bogată au însemnat că investitorii au fost bucuroși să acorde împrumuturi în căutarea unor rate mai mari. Apoi, țările sărace s-au confruntat cu costuri mai mari ale importurilor de alimente cauzate de războiul dintre Rusia și Ucraina, combinate cu o creștere bruscă a inflației la nivel mondial.

Sincronizarea nu putea fi mai proastă. Incluzând împrumuturile guvernamentale, corporative și ale gospodăriilor, datoria celor 42 de țări pe care Institutul de Finanțe Internaționale le clasifică drept piețe de frontieră a ajuns la 3.500 de miliarde de dolari în 2023, un record și de aproximativ două ori mai mare decât în urmă cu un deceniu.

Pentru a rămâne solvabile, multe dintre guverne reduc cheltuielile, deoarece plata datoriilor le consumă bugetele. Potrivit Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare, 3,3 miliarde de oameni – aproximativ jumătate din populația lumii – trăiesc deja în țări care cheltuiesc mai mult pentru plata datoriilor decât pentru educație și asistență medicală.

„Este cea mai gravă criză din ultimii 30 de ani pentru aceste țări”, subliniază Mattias Martinsson, partener și director de investiții la compania suedeză Tundra Fonder,  care administrează fonduri de acțiuni dedicate piețelor de frontieră.

Din 2020, țările în curs de dezvoltare, în special de pe continentul african, s-au împrumutat masiv. Datoria a crescut cu 250%, ajungând la 645 de miliarde de dolari. De asemenea, multe trebuie să plătească Chinei  zeci de miliarde de dolari pentru creditele proiectelor de infrastructură.

China concurează din ce în ce mai mult cu creditorii multilaterali, cum ar fi Fondul Monetar Internațional, pentru a oferi ajutor financiar țărilor aflate în dificultate. Până la sfârșitul anului 2021 a acordat 128 de împrumuturi de salvare în valoare de 240 de miliarde de dolari.

Iar țările care au nevoie de bani au mai primit o lovitură din cauza majorării ratelor dobânzilor și inflației. Mulți analiști economici au avertizat că sistemul financiar global nu face decât să favorizeze națiunile creditoare și să crească povara datoriilor nesustenabile pentru împrumutați.