Banca Centrală Europeană va majora, în mod neașteptat, ratele dobânzilor cu o jumătate de punct procentual, piețele urmărind orice indiciu cu privire la următorii pași în criza creditelor, pe fondul unei inflații încăpățânate și al unei economii rezistente.
Președintele BCE, Christine Lagarde, a părut să oprească suspansul în decembrie, angajându-se să propună o creștere de 0,50 puncte procentuale în februarie, similară celei care tocmai fusese decisă.
„O promisiune este o promisiune”, spune Franck Dixmier, șeful departamentului de gestionare a obligațiunilor de la Allianz IG, care, la fel ca piețele, se așteaptă ca acest curs să fie respectat.
Majorarea va avea loc în urma ședinței de joi a Consiliului guvernatorilor și va duce rata lichidității bancare neîmprumutate la 2,5%, iar cea a operațiunilor de refinanțare pe termen scurt la 3,0%, cel mai ridicat nivel din noiembrie 2008.
Gardienii euro se confruntă cu o creștere masivă a prețurilor, declanșată de războiul din Ucraina, ceea ce i-a determinat să lanseze o rundă de majorări de rate în iulie, fără precedent prin amploarea sa și care a pus capăt la aproape un deceniu de bani ieftini.
De cealaltă parte a Atlanticului, investitorii nu au fost surprinși miercuri de anunțul Rezervei Federale a SUA privind o nouă majorare a dobânzii până la un sfert de punct procentual, în condițiile în care activitatea economică și inflația dau semne de încetinire.
Piețele se așteaptă, de asemenea, ca Banca Angliei (BoE) să majoreze dobânzile cu 0,5 puncte procentuale, la 4%, cel mai ridicat nivel de la sfârșitul anului 2008, pentru a contracara inflația, care depășește 10% în Marea Britanie.
În zona euro, inflația „de bază” – excluzând energia și alimentele – a rămas în același timp la 5,2% și „ar trebui să rămână încăpățânat de ridicată în 2023”, avertizează Fritzi Köhler-Geib, economist șef la banca de stat KfW.
Acest lucru se datorează „îmbunătățirii perspectivelor economice, unei piețe a forței de muncă restrânse, cererilor salariale substanțiale și unei proporții ridicate de companii europene care se așteaptă ca prețurile de vânzare să continue să crească”.
BCE va avea mai puține rețineri în a înăspri și mai mult politica monetar în condițiile în care se așteaptă ca zona euro să scape de recesiune în această iarnă, grație unei creșteri ușoare a PIB-ului (+0,1%) în al patrulea trimestru din 2022, potrivit Eurostat.
Creșterea prețurilor creditelor a provocat deja o scădere bruscă a cererii de împrumuturi din partea gospodăriilor și a întreprinderilor încă de anul trecut.
Pentru “porumbeii” de la BCE, care sunt în favoarea unei poziții monetare relaxate, acesta va fi un argument cheie pentru a limita noi majorări de rate de acum încolo. În schimb, „șoimii”, cu abordarea lor mai strictă care domină în prezent dezbaterea, „se vor concentra pe o inflație de bază decisiv ridicată”, comentează Bert Colijn, economist la ING.
Următoarea ședință din martie va include un set de noi previziuni economice care vor conta în stabilirea cursului monetar.
