Criză catastrofală. În 2026, Guvernul sistează aproape toate investițiile

Ministerul Dezvoltării a anunțat că va emite o listă scurtă a investițiilor locale și naționale care vor mai primi bani în 2026, criteriile fiind legate de importanța socială și economică, dar și de stadiul de execuție a lucrărilor. Mai mult, de Programul Anghel Saligny vor mai beneficia doar autoritățile care vor plăti 20% din sumă, iar obiectivele începute de Compania Națională de Investiții vor fi transferate autorităților locale. Totodată, instituțiile publice care nu își vor reduce, anul viitor, cu 15% cuantumul cheltuielilor de funcţionare, respectiv a cheltuielilor materiale şi servicii, vor intra în ilegalitate.

Guvernul a decis să taie investițiile din programul Anghel Saligny, singurele care vor rămâne fiind cele trecute pe o listă de prioritizare stabilită de Executiv. În cazul investițiilor derulate prin acest program de către județe, municipii reședință de județ și sectoarele din Capitală, alocarea banilor se va face doar cu condiția suportării de către aceste autorități a 20% din suma solicitată, fără recuperare ulterioară în cursul anului.

Beneficiarii trebuie să comunice Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației sumele estimate a fi decontate, însoțite de hotărârile autorităților deliberative, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat pe anul 2026. Nerespectarea acestei obligații va atrage decăderea din dreptul de a solicita transferuri în anul 2026.

” În situația depășirii valorii estimate a lucrărilor, sumele suplimentare se pot transfera numai în limita creditelor disponibile, cu respectarea procentului de cofinanțare de 20%. Beneficiarii care decid continuarea investițiilor din surse proprii sau alte surse legal constituite pot solicita recuperarea sumelor aferente contribuției de la bugetul de stat începând cu 1 ianuarie 2028, în limita creditelor aprobate”, se arată într-un proiect de ordonanță de urgență elaborat de Ministerul Dezvoltării.

Sume derizorii

Potrivit instituției, aceste autorități locale și județene acestea dețin capacitate administrativă și financiară superioară pentru asumarea cofinanțărilor și pentru implementarea unor mecanisme predictibile de programare financiară, fiind totodată principalii actori în asigurarea continuității investițiilor strategice la nivel național.

În acest context, aplicarea prioritară a măsurilor asupra acestei categorii de beneficiari permite o calibrare eficientă a efortului bugetar, creșterea disciplinei financiare și susținerea calendarului de consolidare fiscal-bugetară, consideră ministerul. În situația în care toți beneficiarii programului își asumă cofinanțarea de 20%, sumele rezultate ar fi 7,717 miliarde lei cofinanțare de 20% și 30,866 miliarde lei contribuia de la bugetul de stat de 80%.

Însă, dat fiind ritmul de implementarea a obiectivelor de investiții, care a determinat ca, cuantumul transferurilor de sume de la bugetul de stat în anul 2025 să fie unul redus, se poate preconiza că și în anul 2026 se va păstra acest ritm, ceea ce determină o coparticipare de cca 195-200 milioane lei și o finanțarea de la bugetul de stat de 780-800 milioane lei, mai arată Ministerul Dezvoltării.

Dispar construcțiile de interes public și social

Proiectul de ordonanță de urgență anunță dispariția Programului național de construcții de interes public sau social. Astfel, se instituie posibilitatea ca obiectivele de investiții derulate prin Compania națională de Investiții (CNI) să fie preluate de beneficiari, la solicitarea acestora, în vederea finalizării din bugetele proprii sau alte surse legal constituite. CNI va avea obligația de a asigura transparența stadiului fizic și financiar al proiectelor și de a respecta termene ferme pentru sistarea lucrărilor, întocmirea devizelor generale, precum și pentru încheierea contractelor de cesiune, care includ și regularizarea cheltuielilor efectuate. Preluarea este condiționată de aprobarea prealabilă prin act administrativ al autorității competente, iar cadrul normativ permite și transferul obiectivelor între unități administrativ-teritoriale, în baza acordurilor legale.

Tăiere majoră

În același timp, proiectul de act normativ reglementează ca pentru instituţiile publice cu personalitate juridică aflate în coordonarea/ subordonarea/autoritatea autorităţilor administraţiei publice centrale/locale care trebuiau să aplice prevederile din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, condițiile legale să se considere îndeplinite dacă, în anul 2026, își reduc cu cel puţin 15% cuantumul cheltuielilor de funcţionare, respectiv a cheltuielilor materiale şi servicii.

”Această măsură permite instituțiilor să își ajusteze activitatea în mod responsabil, menținând funcționalitatea esențială, în timp ce contribuie la atingerea obiectivelor generale de consolidare fiscal-bugetară și la eficientizarea utilizării resurselor publice”, susține Ministerul Dezvoltării.