Cele două mari conflicte armate de la nivel mondial, din Ucraina şi Israel, au provocat crize financiare aproape fără precedent. Reperul este anul 2008. Economiştii susţin că n-am ajuns încă într-o fază similară, dar nici nu suntem departe.
Un renumit economist, David Rosenberg, care a prezis ultima recesiune globală din urmă cu 16 ani, avertizează că vine un ”șoc” uriaș pe piețele internaționale, ca în 2008.
Criza pleacă de la economia americană
Specialistul este sceptic în privința viitorului economiei americane și prognozează că o corecție a cursului este în plină desfășurare. Pe lângă faptul că el crede că datele privind locurile de muncă sunt distorsionate, Rosenberg a susținut în continuare că prețurile acțiunilor și evaluările care au crescut în ultimele luni sunt, de asemenea, deconectate de realitate.
„Acțiunea pieței de săptămâna trecută a făcut parte integrantă din aerul care a fost lăsat să iasă din balonul AI, Nvidia înregistrând cea mai mare scădere de o singură zi din martie 2020”, a explicat el, preluat de ziare.com, citând statistici care arată modul în care stocurile de AI s-au prăbușit după ce au urcat foarte mult, cu peste 100% din 2022.
Criză economică și insolvențe în creștere
În urma unei recesiuni economice, țările din Europa Centrală și de Est (ECE) au asistat la o creștere semnificativă a insolvențelor e parcursul anului 2023, precizează specialiștii Coface.
Criza economică a dus la o scădere a creșterii medii a PIB-ului din regiune de la 4,0% în 2022 la doar 0,5% în 2023, rezultând cea mai scăzută rată din acest secol (excluzând criza financiară globală din 2009 și pandemia Covid-19 din 2020). Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia și Lituania au înregistrat chiar rate de creștere negative în 2023.
Războaiele din regiune, dar şi provocările interne, cum ar fi deficitul de forță de muncă și creșterea costurilor inputurilor, au afectat foarte mult companiile, ducând la o accelerare a numărului insolvențelor.
Sectoarele construcții și comerț, în special, au fost afectate de valul mare de insolvențe, confruntându-se cu un deficit de forță de muncă, presiuni salariale și încetinirea cererii.