Tendințele care determină economia SUA au un impact aproape imediat asupra inflației și politicii monetare în EuropaBanca Centrală Europeană insistă asupra faptului că nu va lua exemplu de la Rezerva Federală în ceea ce privește momentul în care va începe să reducă ratele dobânzilor, dar este foarte posibil ca traiectoria ulterioară a politicii sale să fie influențată de ceea ce se întâmplă în SUA.
Tendințele care determină cea mai mare economie a lumii nu întârzie de obicei să se extindă în alte regiuni, având un impact aproape imediat asupra condițiilor de finanțare și a cursurilor de schimb, precum și asupra inflației, a comerțului și a altor indicatori, relatează Bloomberg. Astfel, factorii de decizie din alte părți nu pot scăpa cu adevărat de atracția gravitațională a Fed atunci când evaluează soarta propriilor economii.
Pentru oficialii BCE, care se vor reuni săptămâna viitoare pentru a discuta când, cât de repede și cât de mult trebuie să reducă ritmul agresiv de înăsprire monetară, acest lucru înseamnă să urmărească îndeaproape SUA – chiar dacă subliniază că își vor trasa propria cale.
BCE vs Fed?
„BCE ar acționa înaintea Fed”, a declarat Piet Christiansen, strateg șef la Danske Bank. „Să ne imaginăm politici divergente pentru mai mult timp – să spunem nouă luni și mai mult – este mai dificil, deoarece, în cele din urmă, ceea ce determină deciziile de la Fed se va răsfrânge asupra Europei și va afecta și zona euro.”
Factorii de decizie monetară conduși de Christine Lagarde au început să pregătească piețele pentru o primă reducere la 6 iunie, pe măsură ce presiunile asupra prețurilor vor scădea. Deși au respins cu tărie ideea că vor dori să se mențină în linie cu președintele Fed, Jerome Powell, nu s-au angajat cu privire la ceea ce se va întâmpla după prima etapă, susținând că datele economice vor decide.
Traderii pariază că BCE va oferi cel mai probabil patru reduceri în acest an, în timp ce sunt împărțiți în privința faptului dacă Fed va reduce ratele de două sau trei ori, după ce Powell a reiterat miercuri că nu se grăbește să înceapă să reducă costurile de împrumut.
La mai bine de doi ani de la începutul ciclului de majorări al lui Powell, economia americană s-a dovedit remarcabil de rezistentă, angajatorii continuând să angajeze lucrători într-un ritm susținut. Dacă se menține, o astfel de forță ar putea susține și economia europeană, care a evitat la limită o recesiune în iarnă.
Rapoartele recente au arătat semne ale unei redresări incipiente în Europa, managerii de achiziții văzând o creștere la tot pasul, iar încrederea mediului de afaceri a crescut și ea. Între timp, inflația în regiunea euro, formată din 20 de țări, a încetinit mai mult decât se aștepta în martie, iar la 2,4% se apropie de obiectivul BCE.
Analiștii estimează că creșterile prețurilor vor încetini sub 2% încă din august și vor avea o medie de doar 1,4% în 2025. Prognoza proprie a BCE este pentru o rată de 2% anul viitor.
Economiștii nu sunt de acord cu privire la care ar fi efectul global al unei divergențe între BCE și Fed. Unii susțin că o relaxare mai agresivă pentru zona euro ar putea aduce presiuni inflaționiste mai mari – costurile mai mici ale împrumuturilor în raport cu SUA ar putea slăbi moneda unică și ar reprezenta un risc suplimentar prin intermediul unor prețuri mai mari la importuri.
Fostul economist-șef al BCE, Peter Praet, avertizează însă că efectul de antrenare al politicii mai stricte din partea Fed ar putea duce la un efect mai puternic de atenuare a economiei europene și ar putea determina factorii de decizie de la Frankfurt să reducă mai mult decât ar fi făcut-o în alte condiții.
