Consiliul Fiscal: ”Tensiunile politice” au majorat dobânzile la împrumuturile țării

Tensiunile politice s-au reflectat în creșterea costurilor de împrumut ale României, a atras atenția Consiliul Fiscal, în analiza Planului bugetar-structural pe termen mediu. Planul Guvernului, aprobat și de Comisia Europeană, este plin de riscuri și incertitudini, probabilitatea neîncadrării în deficitul bugetar asumat fiind aproape o certitudine. Totodată, în condițiile subfinanțării educației, sănătății și apărării naționale, ajustarea fiscală numai pe latura cheltuielilor nu este posibilă, susține Consiliul Fiscal.

Pe lângă deficitele bugetare ridicate și în creștere din ultimii ani și  incertitudinile fiscale, tensiunile politice au jucat un rol important în creșterea costurilor de împrumut ale României, a avertizat Consiliul Fiscal. Formularea ”tensiuni politice” se referă, desigur, la anularea alegerilor prezidențiale, care a șocat întreaga lume și a reușit să retrogradeze România în toate clasamentele democratice și economice.

În analiza sa asupra Planului bugetar-structural pe termen mediu (PBSTM), Consiliul Fiscal semnalează că lipsa unui progres palpabil în procesul de consolidare fiscală va lăsa în sarcina piețelor financiare ajustarea deficitului. Iar ajustarea realizată de piețele financiare, în condițiile în care ponderea datoriei denominate în valută a României este de circa 51% din total, va fi rapidă și extrem de dureroasă. Efectele ei pot implica, simultan, atât măsuri de creștere a veniturilor fiscale (taxe și impozite mai mari), cât și măsuri suplimentare de restricționare a cheltuielilor publice (înghețări de pensii și salarii și disponibilizări în sectorul bugetar).

”Perspectivele fiscal-bugetare proiectate de PBSTM comportă o serie de riscuri și incertitudini. Acestea au în vedere atât contextul intern, cât și cel extern. Datele istorice indică faptul că, în general, execuția bugetară a deviat sistematic de la țintele pe termen mediu asumate în documentele de planificare fiscal-bugetară. Mai mult, începând cu anul 2016, deviația deficitului bugetar de la țintele pe termen mediu urmează un trend ascendent, slăbind credibilitatea angajamentelor asumate de autorități. La aceasta se adaugă lipsa de coerență între PBSTM, măsurile efectiv adoptate pentru anul 2025 și proiecțiile pentru perioada 2026-2028 prevăzute în Strategia fiscal-bugetară și Raportul privind situația macroeconomică”, consideră Consiliul Fiscal.

Pericol iminent

Analiza Planului bugetar-structural pe termen mediu (PBSTM) arată că acesta este construit pe ipoteza unui control strict al cheltuielilor bugetare și pe un progres mai redus la nivelul veniturilor fiscale. Totodată, ponderea investițiilor publice în PIB este preconizată a se diminua. Potrivit Consiliului Fiscal, menținerea traiectoriei de reducere a deficitului bugetar necesită o creștere semnificativă a veniturilor fiscale, care sunt la un nivel foarte jos în raport cu nevoile de investiții ale României și comparativ cu celelalte state din UE.

În lipsa unor politici fiscale care să sprijine traiectoria de consolidare fiscal-bugetară mai amplu pe partea de venituri, balanța riscurilor este înclinată în direcția înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate de PBSTM. Această observație este cu atât mai relevantă, având în vedere evoluția mediului internațional și provocările mari cu care se confruntă politicile economice.

”Cu privire la nivelul veniturilor fiscale, ponderea acestora în PIB este scăzută în comparație cu alte state din regiune (27% din PIB în România, față de 34% în Cehia, 35% în Ungaria și 36% în Polonia, în anul 2023). Suplimentar, modalitatea de așezare a sarcinii fiscale (de ex., sarcini fiscale ridicate asupra salariilor reduse), dezechilibre între remunerarea muncii și remunerarea capitalului, lipsa unor măsuri solide de sprijinire a politicilor demografice, educaționale și de sănătate au efecte asupra rezilienței economice și sociale”, se precizează în documentul emis de Consiliul Fiscal.

Efect de domino

În cazul în care UE urmează să facă obiectul majorării tarifelor din partea SUA, se întrevede ca sectorul auto să fie cel mai afectat, în condițiile în care Germania (cel mai mare exportator din UE în SUA, autovehicule: 17 mld. dolari) se confruntă deja cu mari probleme în această industrie, ceea ce implică efecte directe și indirecte asupra exporturilor României. Tendința de regres a industriei auto, pilon al modelului de dezvoltare în multe țări europene, și element de reper în competiția globală, este accentuată de progresul tehnologic al industriei auto din China. Din păcate, modelele de afaceri din Europa nu indică un alt sector de activitate care să compenseze această decelerare, avertizează Consiliul Fiscal. Europa a ratat startul și în competiția semiconductorilor și a inteligenței artificiale, care par să devină noile motoare de dezvoltare economică, plasându-se în urma SUA și China.

”În consecință, planurile bugetar-structurale pe termen mediu ar trebui să încorporeze scenarii de risc care să aibă în vedere atât riscurile interne, cât și cele externe. În condițiile materializării acestora, noul cadru de guvernanță economică ar trebui să prevadă mecanisme de revizuire a planurilor bugetar-structurale în concordanță cu noile realități”, a conchis Consiliul Fiscal.