AcasăEconomieConsiliul Concurenței dă vina pe producătorii români: ”Le e frică de multinaționale!”

Consiliul Concurenței dă vina pe producătorii români: ”Le e frică de multinaționale!”

Senatorul Daniel Zamfir: ”Consiliul Concurenței este de partea marilor retaileri”

Chemată să dea explicații în fața senatorilor, conducerea Consiliului Concurenței s-a apărat în fața nenumăratelor plângeri nesoluționate de această instituție invocând faptul că oamenii vorbesc pe la colțuri, dar nu au curaj să depună reclamații împotriva multinaționalelor. Reprezentanții Consiliului Concurenței spun că până în 2022, când s-a modificat legea, nu au avut pârghii să acționeze și că, în ultimii doi ani nu ar mai fi primit sesizări, deși producătorii români sunt la fel de batjocoriți de marile magazine.

Președintele Consiliul Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a sfidat din nou Comisia Economică, Industrii și Servicii din Senat, refuzând să se prezinte pentru a discuta despre abuzurile marilor retaileri împotriva producătorilor români. Dacă săptămâna trecută, când la Senat a ajuns și ministrul Agriculturii, Florin Barbu, Chirițoiu a transmis că e plecat cu o caravană prin Harghita, marți acesta a absentat pe motiv de plecare la Bruxelles. Ceilalți membri ai conducerii Consiliului Concurenței, prezenți la convocarea făcută de comisia Senatului, au încercat să se disculpe, susținând că nu au primit sesizări oficiale de la producătorii români, afirmații contrazise ulterior chiar de aceștia, care au precizat că sesizările mai aveau nevoie de clarificări.

”Nemulțumirile producătorilor români au fost legate, într-o proporție covârșitoare, de felul în care Consiliul Concurenței răspunde plângerilor cu privire la activitatea din piață, la delistarea produselor și la anumite clauze abuzive din contracte. Sunt prea multe plângeri ale producătorilor cu privire la activitatea părtinitoare a Consiliului Concurenței, care ar fi trebuit să fie un arbitru, dar este de partea marilor retaileri”, a declarat senatorul Daniel Zamfir, președintele Comisiei economice, industrii şi servicii. Senatorii au arătat că, potrivit articolului 5 din Legea Concurenței, sunt interzise orice înțelegeri între întreprinderi, decizii ale asocierilor de întreprinderi și practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect împiedicarea, restrângerea ori denaturarea concurenței pe piața românească sau pe o parte a acesteia, în special cele care stabilesc, direct sau indirect, prețuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiții de tranzacționare, limitează sau controlează producția, comercializarea, dezvoltarea tehnică sau investițiile, împart piețele sau sursele de aprovizionare, aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiții inegale la prestații echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurențial și condiționează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestații suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanțele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.

Lege cu dedicație

Legea Concurenței, apărută în 1996, cu modificări ulterioare, mai prevedea că este interzisă folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziții dominante deținute pe piața românească sau pe o parte substanțială a acesteia. Aceste practici abuzive pot consta în special în impunerea, direct sau indirect, a prețurilor de vânzare sau de cumpărare sau a altor condiții de tranzacționare inechitabile, limitarea producției, comercializării sau dezvoltării tehnice în dezavantajul consumatorilor, aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiții inegale la prestații echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurențial, condiționarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestații suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanțele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte. Însă, toate aceste prevederi au fost anulate, la punerea în practică, de o frază care apare la sfârșitul articolului 6: ”se prezumă, până la proba contrară, că una sau mai multe întreprinderi se află în poziție dominantă, în situația în care cota ori cotele cumulate pe piața relevantă, înregistrate în perioada supusă analizei, depășesc 40%”. Cum din cele 7 multinaționale care operează pe piața din România niciuna nu deține 40%, legea a fost pur și simplu inaplicabilă, lăsându-i pe producători fără apărare în fața abuzurilor marilor retaileri.

Legea s-a schimbat, practicile au rămas

Abia în 2022 legislația s-a schimbat, și asta pentru că România a fost obligată să transpună o Directivă europeană. Astfel, a dispărut procentul de 40% din piață la definiția multinaționalei cu poziție dominantă și inspectorii Consiliului Concurenței au avut chiar toate pârghiile. Ce s-a întâmplat în ultimii 2 ani? Lucrurile s-au înrăutățit pentru producătorii români, iar abuzurile s-au intensificat și s-au agravat. Conducerea Consiliului Concurenței a susținut inițial că oamenii nu au mai depus plângeri oficiale, pentru ca apoi să o întoarcă și să spună că nu au trimis clarificările cerute de instituție. Mai mult, reprezentanții Consiliului Concurenței au declarat că se cunosc aceste practici ale hipermarketurilor, dar că, fără dovezi din partea ”victimelor”, nu ar putea declanșa o investigație oficială. Aceștia au admis faptul că producătorii români se tem că, dacă se vor îndrepta împotriva coloșilor din multinaționale vor avea de suferit, în sensul că vor fi delistați din toate lanțurile comerciale.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.