Conferința mondială privind clima, un eșec ascuns sub preș. Europa a rămas singură în tranziția verde

Cea de-a 30-a Conferință Mondială privind Clima de la Belem, Brazilia, ar putea fi și ultima. Interesul a fost atât de scăzut, încât marii producători de emisii CO2, China, SUA, India și Rusia, nu au fost prezenți. Mai mult, dintre țările participante, doar o treime dintre ele au prezentat planurile privind consumul de cărbune, petrol și gaze, și acestea anunțând creșteri, și nu scăderi. Singura care își menține absurditatea unui Green Deal cu zero emisii este Europa, care pare neabătută în drumul său spre sinucidere.

Analiza celei de-a 30-a Conferință Mondială privind Clima – COP30, făcută de către prof. dr. Fritz Vahrenholt, fost senator SPD în Germania, arată o prăbușire a interesului global pentru schimbările climatice și, mai ales, pentru tranziția verde. Acesta a arătat că niciun șef de stat din cele patru națiuni cu cele mai mari emisii de CO2 – China (33%), SUA (12%), India (8%) și Rusia (5%) – nu a fost prezent la Belém, în Brazilia.

Chiar înainte de conferință, New York Times a publicat titlul: „Întreaga lume s-a săturat de politica climatică”, iar faptul că Bill Gates, unul dintre cei mai mari susținători și sponsori ai politicii climatice, a avertizat împotriva politicii climatice excesive și miope cu doar 14 zile înainte de conferință și a plasat prosperitatea în centrul strategiei climatice a fost o surpriză, a semnalat prof. dr. Fritz Vahrenholt.

”Pentru conferința climatică de la Belém, țările au fost obligate să își prezinte planurile de viitor privind utilizarea cărbunelui, petrolului și gazelor. Faptul că doar o treime dintre ele au prezentat o declarație este un indiciu al importanței scăderii problemelor climatice în majoritatea țărilor din întreaga lume. Însă rapoartele care au fost prezentate sunt grăitoare. Majoritatea țărilor au raportat o creștere continuă a utilizării cărbunelui, petrolului și gazelor. Până în 2030, rapoartele arată o creștere de 30% a utilizării globale a cărbunelui, o creștere de 25% a utilizării petrolului și o creștere de 40% a utilizării gazelor față de 2015”, notează prof. dr. Fritz Vahrenholt, într-un articol publicat în clintel.org.

Europa înaintează singură spre dezastru

Doar Europa a rămas fermă în obiectivul său de a atinge emisii nete zero de CO2 până în 2050, iar Germania a anunțat că dorește să fie neutră din punct de vedere climatic până în 2045. Cu câteva zile înainte de conferință, țările europene au convenit asupra unui obiectiv comun de a realiza o reducere cu 90% a emisiilor de CO2 până în 2040, comparativ cu nivelurile din 1990, spune prof. dr. Fritz Vahrenholt.

”Secretarul german pentru Mediu a sărbătorit acest acord ca fiind <<o veste bună pentru economia germană, deoarece toată lumea are acum aceleași condiții competitive>>. Această declarație arată cât de puțin înțeleg guvernul german și secretarii săi despre economia globală. Este ca și cum industria germană exportă mărfuri doar către țările europene. Cu toate acestea, mărfurile germane intră pe o piață globală care nu este împovărată de taxe pe CO2 și de prețuri ridicate la energie pentru produsele germane și, prin urmare, le poate oferi întotdeauna la prețuri mai mici. Cincizeci la sută din exporturi merg către țări din afara UE”, scrie prof. dr. Fritz Vahrenholt.

Germania și-a semnat sentința

Prin Legea privind protecția climei, Germania și-a impus restricții care vor avea un impact extrem de dureros în următorii ani. Aceasta permite Germaniei doar un buget rezidual de 6,7 gigatone de CO2, care probabil va fi consumat până la începutul anilor 2030. Conform legii, vor fi apoi impuse sancțiuni, închideri și restricții de libertate pentru a îndeplini obiectivele climatice.

”În prezent, au rămas doar 3,6 gigatone și în fiecare an, rezerva este redusă cu aproximativ 0,5 gigatone. Cel târziu până în 2032, bugetul rămas va fi consumat, iar Germania va fi ajuns la capătul liniei pentru Curtea Constituțională Federală. Acest lucru se va întâmpla în următoarea perioadă legislativă. Nu în 2040”, a punctat prof. dr. Fritz Vahrenholt.