Companiile occidentale își izolează încet-încet operațiunile din China de tensiunile tot mai mari pe teme comerciale și geopolitice, în timp ce guvernele fac apel la o mai mare reducere a riscurilor.
„De-risking”, care a înlocuit radicalul „decuplare” , a devenit o noțiune la modă în diplomație în acest an, și este un semn că Occidentul caută o abordare mai puțin antagonistă în gestionarea relațiilor cu China. Însă, potrivit analiștilor, întreprinderile nu au formulat încă strategii clare pentru a-i da substanță.
În timp ce un număr mic de companii, cum ar fi producătorul american de jucării Hasbro, au anunțat planuri de a renunța complet la producția în China, marea majoritate încă își cântăresc opțiunile, care variază de la dezinvestiri parțiale la decizii de amânare a cheltuielilor și modalități de a face ca operațiunile lor din China să fie ferite de întreruperi, prin faptul că acestea vor deservi doar piața chineză.
„Europa încă se gândește la ce înseamnă de-risc și cum să o implementeze în practică”, a declarat Agathe Demarais, senior policy fellow la Consiliul European pentru Relații Externe. „În ultimul an, în sectorul privat s-a vorbit mult mai mult despre strategiile de localizare ca formă de de-risking, dar este nevoie de mai mulți ani pentru ca investițiile să se concretizeze.”
Există semne emergente ale unor schimbări pe termen mai lung în producție. Un raport realizat anul acesta de Camera de Comerț Europeană în China a constatat că 11% dintre întreprinderile europene intervievate și-au realocat deja investițiile în afara Chinei, în timp ce 22% au decis sau iau în considerare o astfel de schimbare. Pentru prima dată din 2016, mai puțin de jumătate dintre respondenți au planificat să își extindă operațiunile în China.
Aproape 12% dintre grupurile americane au luat în considerare relocarea aprovizionării în afara Chinei, iar alte 12% au făcut deja acest lucru.
„Majoritatea companiilor nu au alternativă la China”, susțin analiștii de la firma de consultanță Trivium China, dar „trebuie să găsească strategii pentru a opera într-un mediu cu riscuri mult mai mari”.
Dar cea mai avută în vedere strategie este „China pentru China”, prin care operațiunile din țară sunt reorganizate astfel încât să producă bunuri doar pentru consumul intern.
„China pentru China” implică, de asemenea, localizarea lanțurilor de aprovizionare. Compania farmaceutică germană Merck a declarat în luna mai că își va extinde lanțurile de aprovizionare din China pentru a reduce dependența de materiile prime din afara Chinei, în special din SUA, care sunt vulnerabile la sancțiuni.
Asociația germană de utilaje VDMA a constatat că mai mult de o treime dintre membrii săi caută furnizori alternativi pentru a putea deservi atât piața americană, cât și cea chineză cu produse „neutre”, fără componente chinezești sau americane.
Volkswagen, care se bazează pe China pentru aproximativ jumătate din profiturile sale, a anunțat investiții în valoare de 4 miliarde de euro în această țară în ultimul an. Măsura ar oferi „mai multă autonomie și putere de decizie în China ca niciodată”, a declarat Ralf Brandstätter, membru al consiliului de administrație cu sediul la Beijing. Afacerile din China „devin treptat un al doilea sediu central” pentru grupul german.
Cu toate că SUA, Olanda și Japonia au impus sancțiuni asupra exporturilor de echipamente de înaltă tehnologie pentru fabricarea cipurilor către grupurile chineze, unii clienți chinezi doresc produse fără componente fabricate în străinătate pentru a se proteja în viitor împotriva unor măsuri suplimentare.