Comisia Europeană, în extaz. Guvernul taie fix programele de dezvoltare a industriei românești

Guvernul Bolojan a decis să distrugă singurele programe naționale care ar fi dus la dezvoltarea producției alimentare și a materialelor de construcție, cu impact direct în reducerea importurilor și în echilibrarea balanței comerciale, condamnând România la transformarea în piață de desfacere pentru produsele țărilor UE. Din programul Investalim se taie 180 milioane de euro, după ce s-au semnat abia 20 de contracte de finanțare. În ce privește programul Constructplus, acesta s-a tot amânat, deși avea prevăzută o finanțare de 600 milioane de euro.

Proiectul legii tăvălug a Guvernului Bolojan cuprinde măsuri împotriva interesului economic și național al țării. Și asta pentru că Executivul s-a gândit să taie fix cele mai importante programe de susținere a dezvoltării industriei românești alimentare și a materialelor de construcții. Decizia de inițiere a unor scheme de ajutor de stat care să sprijine aceste sectoare nu a fost luată întâmplător, ci pe baza constatării unui deficit uriaș al balanței comerciale provocat de importurile alimentare și ale materialelor de construcții.

”Se propune ca în anul 2025, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin derogare de la prevederile art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 65/2023 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare și susținere a industriei alimentare Investalim aferent perioadei 2023 – 2026, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale să nu emită acorduri noi pentru finanțare în cadrul Programului Investalim”, se arată în expunerea de motive a proiectului legii ”tăvălug” elaborat de Ministerul Finanțelor. Programul Investalim a avut o alocare de aproape 600 milioane de euro, cu finanțări multianuale pentru perioada 2023 – 2026. Până în acest moment, MADR, prin AFIR, a încheiat 20 de acorduri de finanțare cu o valoare totală a investițiilor de 3.697.030.708 lei și o valoare a ajutorului de stat de 2.187.781.206 lei.

Primele 8 acorduri au fost semnate abia în octombrie 2024, cu investiții de 1.324.393.060 lei și un ajutor de stat de 882.650.438 lei, iar ultimele 12 acorduri au fost semnate în perioada martie – aprilie 2025, cu o valoare totală a investițiilor de 1.486.458.089 lei și un ajutor de stat de 863.388.146 lei. Tăierea este de aproape 180 milioane de euro, dar rămâne de văzut dacă vor fi finanțate și contractele semnate, având în vedere antecedentele guvernelor.

Adio, procesare

Marea problemă a sectorului agroalimentar din România a fost absența procesării, astfel că țara noastră a ajuns să exporte ieftin materii prime și să importe scump produse procesate de statele UE, în principal. Tocmai de aceea programul Investalim era atât de vital. Prin acest program se acordau ajutoare de stat regionale pentru susținerea investițiilor în achiziționarea de active pentru înființarea de unităţi noi, extinderea capacităţii unei unităţi existente, diversificarea producţiei prin fabricarea unor produse noi.

Astfel, se puteau construi unități de procesare în prelucrarea și conservarea cărnii, industria peștelui, prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor, fabricarea uleiurilor și grăsimilor, fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor, precum și în fabricarea produselor de morărit și a pâinii. Mai mult, în ședința de guvern din data de 27 martie 2025 a fost aprobată o hotărâre care modifica acest program, prin extinderea termenului de demarare a investiției și de prezentare a sursei de finanțare de la 6 la 7 luni de la emiterea acordului pentru finanțare. ”Prin această modificare, oferim antreprenorilor din industria alimentară mai multă flexibilitate și siguranță în accesarea finanțărilor. Investalim rămâne un pilon esențial pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar, susținerea producătorilor români și asigurarea securității alimentare a țării”, declara atunci ministrul agriculturii, Florin Barbu.

Incoerență totală

Tot în proiectul legii ”tăvălug”, Ministerul Finanțelor vrea ca în anul 2025, de la data intrării a actului normativ, prin derogare de la prevederile art. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2023 pentru aprobarea și finanțarea Programului național pentru dezvoltarea producției interne de produse și materiale de construcții, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului să nu emită acorduri noi de finanțare în cadrul Programului Constructplus.

Programul ar fi trebuit să beneficieze de o finanțare de circa 600 de milioane de euro, însă acesta a fost amânat succesiv, din lipsa banilor. Programul național pentru dezvoltarea producției interne de produse și materiale de construcții Constructplus urmărea reducerea deficitului comercial provenit din importul de materiale de construcții, stimularea investițiilor în județele mai puțin dezvoltate și creșterea producției interne de produse și materiale de construcții, prin acordarea de granturi pentru realizarea de investiții inițiale sau pentru o investiție inițială pentru o nouă activitate economic în acest sector.