Germania anunță mega-investiții în producția de semiconductori, dar, din cauza lipsei forței de muncă și a disputelor legate de subvenții, mai are încă un drum lung de parcurs până să se impună în acest sector strategic.
De la mașinile electrice la smartphone-uri, turbine eoliene și chiar rachete, aceste cipuri electronice sunt “petrolul secolului XXI”, componente de care “depinde tot restul”, a declarat cancelarul Olaf Scholz la inaugurarea unei noi fabrici a producătorului german Infineon.
În timpul unei călătorii la Seul la sfârșitul săptămânii trecute, Scholz a vorbit cu omologii săi coreeni despre semiconductori, invitându-i să investească în Europa pentru a consolida lanțurile de aprovizionare.Obiectivul declarat al UE este de a atinge 20% din piața mondială până în 2030, adică de două ori mai mult decât în prezent. „Chips Act” prevede mobilizarea a 43 de miliarde de euro în investiții publice și private.
Cea mai puternică economiei a Europei este vârful de lance al acestei mișcări pentru a-și reduce dependența de Asia. Pe lângă noua fabrică Infineon din Dresda, un proiect de 5 miliarde de euro, grupurile americane Intel și Wolfspeed au anunțat investiții majore în Germania în ultimele luni.Nemții ar da o lovitură dacă ar reuși să obțină prima fabrică europeană pentru grupul taiwanez TSMC, unul dintre cei mai mari producători de cipuri din lume.
De mai bine de un an se poartă discuții pentru o fabrică în regiunea Dresda, principalul centru european de microelectronică, supranumit deja “Silicon Saxony”. O decizie este așteptată cel mai devreme în luna august, potrivit TSMC.
Dar la 200 de kilometri distanță, în regiunea Magdeburg, euforia generată anul trecut de anunțul unei investiții de 17 miliarde de euro din partea gigantului american Intel a lăsat loc îndoielilor.
Construcția fabricii, care ar fi trebuit să înceapă în prima jumătate a anului 2023, nu a fost demarată.”Multe lucruri s-au schimbat” într-un an, a recunoscut grupul într-un comunicat pentru AFP, care a înregistrat la începutul anului o pierdere trimestrială record, suferind din cauza scăderii puternice a vânzărilor de calculatoare personale și smartphone-uri.
În timp ce ajutoarele publice din Dresda și Magdeburg se vor ridica la miliarde, Germania și Europa vor rămâne în mare măsură dependente de cipurile produse în afara continentului, susține economistul Clemens Fuest.
Frank Boesenberg, directorul “Silicon Saxony”, organizația care promovează semiconductoarele în regiunea Dresda, consideră că Fondurile anunțate în cadrul Legii cipurilor reprezintă un bun început, dar sunt încă insuficiente în raport cu standardele mondiale.
Taiwan (unde sunt produse 90% din cele mai avansate cipuri din lume), Coreea de Sud și, din ce în ce mai mult, China, domină în prezent piața.Europa se confruntă, de asemenea, cu concurența SUA, care cheltuiește sume considerabile pentru a promova producția internă.
O altă provocare majoră pentru Germania va fi găsirea unui număr suficient de muncitori. Potrivit unui studiu realizat în decembrie de Institutul Economic German, în prezent există un deficit de 62.000 de lucrători calificați în diverse profesii în industria cipurilor.