După prăbușirea Uniunii Sovietice, în 1991, Rusia a devenit aproape în întregime dependentă de tehnologiile occidentale. Furnizorii occidentali – inclusiv Google, IBM, Microsoft și Nokia – au fost inițial dornici să opereze pe piața rusă, care le-a adus profituri anuale de miliarde de dolari.
Dar de la invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, peisajul s-a schimbat dramatic. „Business as usual” nu mai era fezabil, iar sub presiunea guvernelor occidentale și a opiniei publice, mulți furnizori occidentali au ieșit de pe piața rusă. Rămasă cu puține opțiuni, Moscova s-a îndreptat către aliatul său geopolitic: China.
Însă încercarea Rusiei de a trece de la întreprinderile occidentale la cele chinezești nu arată o tranziție imediată, notează Foreign Affairs. China nu este capabilă să înlocuiască multe dintre tehnologiile avansate occidentale pe care se bazează Rusia, inclusiv semiconductoarele, unitățile de procesare grafică și sistemele de securitate cibernetică.
Deși relațiile diplomatice dintre Rusia și Occident sunt în prezent limitate, Kremlinul rămâne puternic dependent de tehnologia occidentală, furnizată acum printr-o rețea complexă de intermediari.
După ce a anexat Crimeea, Rusia a fost sancționată de Statelele Unite și Uniunea Europană, dar companiile Big Tech încă au prosperat pe piața rusă. Până în 2021, Apple a raportat profituri anuale de 5,1 miliarde de dolari, iar Google de 1,8 miliarde de dolari.
Ponderea computerelor desktop din Rusia care foloseau sistemul de operare Microsoft Windows era de 94,8%. Intel și AMD au controlat complet piața de cipuri.
După invazia Ucrainei, Rusia a pierdut accesul direct la vânzătorii săi occidentali. Trebuia găsită o alternativă:tehnologiile din China.
În 2022, cota vânzărilor de smartphone-uri chinezești pe piața rusă a fost de 55%; în acest an, este de 70%. Cota vânzărilor de laptopuri chinezești a crescut, de asemenea, iar mărcile auto chinezești reprezintă acum aproape jumătate din oferta de mașini noi.
Cu toate acestea, au apărut numeroase obstacole. Principala piedică provine din natura globalizată a sistemelor tehnologice complexe și a lanțurilor lor de aprovizionare.
Companiile chineze se bazează ele însele pe tehnologiile occidentale și, prin urmare, sunt vulnerabile la sancțiunile occidentale. De teamă să nu devină o țintă occidentală, s-au simțit obligate să impună restricții asupra exporturilor lor în Rusia.
De asemenea, Beijingul continuă să fie precaut în ceea ce privește schimbul de tehnologii sensibile cu alte țări. În ciuda presupusului său parteneriat „fără limite” cu Rusia, China a refuzat totuși să trimită acolo cipurile sale avansate Loongson în 2022 din cauza importanței strategice. Rusia este la fel de îngrijorată de faptul că tehnologiile chineze ar putea reprezenta o amenințare la adresa securității naționale.
Impunerea sancțiunilor americane în 2020 a făcut ca principalul producător de semiconductori din China, SMIC, să se lupte pentru a produce cipuri de ultimă generație, deoarece este izolat de echipamentele occidentale necesare.
Prin urmare, Kremlinul depune eforturi susținute pentru a se asigura că tehnologia occidentală este în continuare trimisă în Rusia printr-o rețea extinsă de intermediari globali.
În primele șapte luni ale războiului din Ucraina, bunuri în valoare de cel puțin 777 de milioane de dolari de la producătorii occidentali de cipuri au fost importate în Rusia prin intermediul unor companii intermediare din China(mai ales), Kazahstan și Turcia.
Guvernul rus este gata să accepte prețuri semnificativ mai mari și termene de livrare mai lungi pentru tehnologiile occidentale pentru a menține aprovizionarea.
Totuși, cu cât se intensifică mai mult confruntarea dintre Rusia și Occident, cu atât Moscova se va apropia mai mult de Beijing și va deveni mai dependentă de tehnologiile chinezești.