Cine împiedică redresarea economică globală

Cel mai puternic organism de supraveghere financiară din lume a avertizat cu privire la „noi provocări și șocuri” în perioada următoare, în condițiile în care ratele ridicate ale dobânzilor subminează redresarea economică și amenință sectoare cheie, inclusiv cel imobiliar.

În informarea sa periodică adresată liderilor G20 înainte de summitul de săptămâna aceasta de la New Delhi, Klaas Knot, președintele Consiliului pentru Stabilitate Financiară, cu sediul la Basel, a subliniat că „redresarea economică mondială își pierde din avânt, iar efectele creșterii ratelor dobânzilor în marile economii se fac simțite din ce în ce mai mult.”

Piețele financiare au fost relativ stabile în ultimele luni, un răgaz binevenit după o serie de crize din acest an care au răpus creditori americani de dimensiuni medii precum Silicon Valley Bank și Signature și au dus la dispariția Credit Suisse din Europa, care a fost încorporat în rivalul său elvețian UBS.

Dar Knot a declarat că riscurile din sistemul financiar sunt “încă evidente”, chiar dacă contagiunea provocată de evenimentele din februarie și martie a fost oarecum limitată.

El a evidențiat sectorul imobiliar ca fiind un domeniu pe care autoritățile ar trebui să îl „monitorizeze îndeaproape” pentru a detecta semne de stres, având în vedere vulnerabilitatea acestuia la creșterile de rate, și a îndemnat „furnizorii financiari din aceste sectoare să își gestioneze riscurile în mod corespunzător”.

Ratele mai mari ale dobânzilor au nevoie de timp pentru a se repercuta pe deplin în economia reală, deoarece unii debitori au împrumuturi cu rată fixă stabilite înainte ca băncile centrale, precum Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană și Banca Angliei, să înceapă să înăsprească politica monetară pentru a combate inflația în creștere.

Knot a precizat că potențialul de a se produce noi tensiuni pe piață a subliniat necesitatea de a pune în aplicare „pe deplin și în mod consecvent” normele globale privind capitalul bancar convenite de autoritățile de reglementare în 2017 și care urmează să intre în vigoare până la sfârșitul acestui an.

De asemenea, a insistat pe  necesitatea unei reglementări mai stricte a instituțiilor financiare nebancare – care cuprind totul, de la credite private la fonduri speculative și asigurători – și a afirmat că este „esențial” să se pună în aplicare reformele convenite pentru a aborda riscurile de pe aceste piețe.

Regiunile au acționat cu viteze diferite în ceea ce privește măsurile de reglementare, inclusiv dispozițiile referitoare la fondurile de piață monetară, fondurile deschise, marjele, efectul de levier și lichiditatea pieței de obligațiuni.

SUA au anunțat în iulie că nu vor pune în aplicare regimul de capital bancar până la jumătatea anului 2025, cu aproximativ șase luni mai târziu decât UE și Regatul Unit, care la rândul lor anunțaseră deja întârzieri, pentru a oferi băncilor mai mult timp să se adapteze la noul regim.

Chiar dacă pachetul a fost descris pe scară largă ca fiind „finalul jocului” pentru reglementarea postcriză financiară mondială, factorii de decizie iau deja în considerare un alt set de îmbunătățiri pentru a aborda unele dintre vulnerabilitățile care au fost expuse în acest an.

Financial Times a relatat că aceste măsuri includ înăsprirea regulilor privind capitalul și lichiditatea și obligarea SUA să aplice măsuri convenite la nivel mondial pentru o gamă mai largă de bănci.

Consiliul de la Basel va publica în curând un raport privind „lecțiile învățate” din crizele bancare din acest an și „prioritățile politice pentru viitor”.