Utilizarea de către China a yuanului în tranzacțiile transfrontaliere a atins un nivel record în acest an, pe măsură ce legăturile mai strânse cu Rusia susțin eforturile Beijingului de a-și internaționaliza moneda și de a-și reduce dependența de dolarul american.
În iulie, 53% din tranzacțiile de intrare și de ieșire din China au utilizat yuanul, potrivit datelor Administrației de Stat a Schimburilor Externe, în creștere față de aproximativ 40% în aceeași lună din 2021, relatează Financial Times.
Utilizarea transfrontalieră a monedei chineze a primit un impuls după ce sancțiunile SUA au limitat capacitatea Rusiei de a efectua tranzacții în dolari în urma invaziei Ucrainei. În februarie, guvernatorul băncii centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, a declarat că utilizarea yuanului pentru decontări, tranzacții financiare și depozite a „explodat”.
„Situația sancțiunilor a creat un stimulent uriaș pentru China de a-și dezvolta rețeaua financiară și de a lega sistemul chinez de cel rusesc”, subliniază Alexandra Prokopenko, cercetător la Institutul Carnegie din Berlin.
Creșterea schimburilor comerciale decontate în yuani a fost favorizată și de liniile de swap valutar pe care Beijingul le-a deschis sau le-a reînnoit până în 2023 cu Arabia Saudită, Argentina și Mongolia – toți producători de materii prime cu bunuri pe care China le dorește.
Din 2022, au fost înființate noi bănci de compensare pentru yuani și în Laos, Kazahstan, Pakistan, Brazilia și Serbia, potrivit Băncii Populare a Chinei.
Analiștii susțin că unul dintre motivele pentru care China și-a menținut stabil cursul de schimb cu dolarul american în acest an, în ciuda presiunii de vânzare asupra yuanului, este încurajarea partenerilor comerciali să efectueze mai multe tranzacții în yuani. Președintele Chinei, Xi Jinping, a făcut apel în repetate rânduri la o monedă puternică.
Oficiali chinezi nu vor să stea la mila dolarului
Pentru Edwin Lai, profesor la Universitatea de Știință și Tehnologie din Hong Kong, este „normal” ca economii mari precum cea chineză să își reglementeze majoritatea schimburilor comerciale în propria monedă. “Oficialii chinezi nu vor să stea la mila dolarului”.
La nivel mondial, yuanul este în continuare pe locul doi, după dolar, pentru finanțarea comerțului. De asemenea, reprezintă 4,74% din plățile globale, după dolar, euro și lira sterlină, conform celor mai recente date ale rețelei globale de plăți Swift.
Deși internaționalizarea yuanului este un „proces lent”, spune Khoon Chong, strateg principal de piețe la BNY în Hong Kong, “se observă o creștere a monedei ca plată”.