China, atletul ipocrit al comerțului

Definiția nebuniei este să faci același lucru la nesfârșit și să te aștepți la rezultate diferite. Este un model care pare relevant pentru titlurile de săptămâna trecută, inclusiv întâlnirea liderului chinez Xi Jinping la Beijing cu peste o duzină de magnați  americani, în încercarea de a le potoli îngrijorările legate de desfășurarea afacerilor în China.

Această întâlnire a avut loc în momentul în care SUA și Marea Britanie tocmai impuseseră sancțiuni împotriva hackerilor, pe care îi acuză de un efort îndelungat, sponsorizat de China, de a introduce programe malware în rețeaua electrică și în sistemele de apărare americane.

Și când China tocmai a anunțat noi orientări pentru a bloca cipurile AMD și Intel în PC-urile și serverele guvernului său, notează Financial Times. De asemenea, vine în contextul în care îngrijorările la nivel mondial cu privire la dumpingul chinezesc de vehicule electrice sunt foarte mari. Și în condițiile în care Beijingul s-a adresat Organizației Mondiale a Comerțului pentru a contesta Legea privind reducerea inflației, semnată de administrația Biden.

Protecționismul, punctul de plecare al capitalismului chinezesc

Asta înseamnă ipocrizie: la urma urmei, economia Chinei este construită pe planuri care stabilesc subvenții pe parcursul a zeci de ani și o delimitare protecționistă pentru cele mai strategice industrii.

Cuvântul „protecționism” tinde să apară doar atunci când SUA sau Europa încearcă să impună tarife sau subvenții pentru a-și proteja propriile economii.

Și totuși, atunci când vine din partea Chinei, protecționismul este înțeles ca fiind status quo-ul. Restul lumii pare să accepte pur și simplu că acesta este punctul de plecare al capitalismului de stat.

Întreaga strategie comercială a Chinei este contrară ipotezelor de liber schimb ale OMC. O altă ipocrizie este că susține nealinierea cu piețele occidentale, însă depune toate eforturile pentru a le domina.

A venit timpul ca factorii de decizie politică, mai ales din SUA și Europa, să privească lumea așa cum este ea cu adevărat.

„China continuă să folosească politici și practici neloiale pentru a submina concurența și pentru a urmări dominația producătorilor chinezi pe piețele globale”, a avertizat reprezentantul comercial al SUA, Katherine Tai.

Europenii, la fel ca atât de mulți șefi de companii americane, au fost mult timp intenționat orbi la faptul că modelul comercial global și instituțiile care îl susțin nu sunt construite pentru a face față realității de astăzi.

Orice nou sistem trebuie să permită o varietate de economii. Este evident că  țările au dreptul – și chiar nevoia – de a-și proteja propria stabilitate economică și politică pe plan intern, dar implicarea în comerțul mondial vine cu respectarea regulilor. Cine nu le respectă și doar arată cu degetul către rivali devine ipocrit. Aceasta este cea mai mare lecție din povestea de dezvoltare a Chinei.