În țările în curs de dezvoltare, economiile sunt în creștere rapidă, ceea ce duce la o creștere dramatică a cererii de energie. O provocare centrală cu care se confruntă liderii reuniți săptămâna aceasta la COP27 este cum să satisfacă această cerere.
Cum să furnizeze energie electrică celor aproape un miliard de oameni care încă nu o au – și, în același timp, să elimine treptat sursa de energie poluantă: centralele pe cărbune.
Pentru a face față acestei provocări, va fi nevoie de cantități enorme de capital public și privat pentru finanțarea proiectelor de energie curată.
Cele mai bune estimări indică faptul că, investițiile globale în energia verde trebuie să fie de cel puțin patru ori mai mari decât cele în combustibili fosili și să preia treptat controlul, o mare parte din aceste investiții fiind direcționate către țările în curs de dezvoltare. În prezent, lumea nu este nici pe departe la acest nivel.
Prin intermediul Alianței financiare Glasgow pentru Net Zero, peste 550 de firme din aproximativ 50 de țări s-au angajat să reducă emisiile din portofoliile lor la zero. Însă, de multe ori, acestea nu dispun de datele de care au nevoie pentru a-și îndeplini aceste angajamente.
În acest moment, companiile care doresc să-și compenseze utilizarea combustibililor fosili pot cumpăra credite de carbon.Dar cumpărarea și vânzarea acestor credite are loc în umbră. Prețurile nu sunt standardizate. Proiectele de multe ori nu oferă ceea ce promit. Cumpărătorii nu pot fi siguri că ceea ce primesc este real, iar vânzătorii nu pot fi trași la răspundere.
O piață legitimă, credibilă și eficientă pentru compensarea emisiilor de dioxid de carbon ar fi o modalitate puternică de a atrage mai mult capital către proiecte care reduc emisiile.
Și nu există un sistem eficient de etichetare care să cuprindă toate tipurile de infrastructură esențială, de la rețelele de transport a energiei electrice la instalațiile de tratare și management al apelor uzate.
