Istoria arată că aurul, adesea considerat cea mai sigură investiție în perioade de turbulențe, a jucat un rol important în unele dintre cele mai înșelătoare boom-uri financiareIstoria arată că aurul, adesea considerat cea mai sigură investiție în perioade de turbulențe, a jucat un rol important în unele dintre cele mai înșelătoare boom-uri financiare.
Lumea a avut ocazia să vadă cum arată o bulă speculativă a aurului. După ce Statele Unite au abandonat etalonul aur în 1971, prețurile metalului prețios au început să crească în 1980 la 850 de dolari pe uncie, o cifră uluitoare la acea vreme.
Inflația, tensiunile politice și șocurile petroliere au provocat panică în rândul investitorilor, determinându-i să se îndrepte cu încredere oarbă către aur, notează Mondern Diplomacy. Dar bulele sunt creaturi ciudate – se hrănesc atât cu frică, cât și cu lăcomie. Imediat ce ratele dobânzilor au crescut și inflația s-a temperat, aurul și-a pierdut mai mult de jumătate din valoare. Mulți dintre cei care credeau că cumpără „siguranță” s-au trezit prinși în capcana pierderilor.
„Vinerea Neagră” din 1869 este un alt exemplu timpuriu. Finanțiștii Jay Gould și James Fisk au încercat să acapareze piața aurului din SUA, manipulând prețurile prin legături politice. Timp de câteva zile, strategia a funcționat. Dar guvernul a intervenit, inundând piața cu aur, iar bula s-a spart peste noapte. Micii investitori au dat faliment, iar încrederea în piețe a durat ani de zile să se refacă. Era un model – un amestec de speculații, influență politică și încredere nejustificată în active „sigure”.
Avansând rapid până în secolul XXI, aurul joacă în continuare rolul psihologic. În timpul crizei financiare din 2008, pe măsură ce piețele bursiere se clătinau, aurul a devenit din nou preferatul investitorilor. Prețurile au crescut de la aproximativ 700 de dolari pe uncie la aproape 1900 de dolari în 2011.
Logica era aceeași: când totul se prăbușește, aurul rămâne stabil. Dar odată ce panica a trecut și a început redresarea globală, prețurile au scăzut. Nu s-a ajuns la un dezastru, dar s-a demonstrat cât de ușor frica poate umfla valoarea dincolo de logică.
Dacă astăzi s-ar forma o nouă bulă a aurului – și condițiile sunt propice – rezultatul ar fi probabil mai dezastruos decât înainte. Prețurile aurului se situează deja în jurul unor niveluri record, 4000 de dolari, ca răspuns la inflație, șocuri geopolitice și incertitudinea privind comerțul global. Băncile centrale acumulează aur pentru a-și diversifica rezervele față de dolar.
Dacă această bulă ar exploda, primii loviți ar fi oameni obișnuiți care depozitează aur ca protecție împotriva inflației. Apoi economiile emergente ale căror rezerve sunt bogate în aur. Băncile centrale ar încerca să se despartă de aur pentru a preveni pierderi suplimentare, dar ar declanșa o reacție în lanț – prăbușirea prețurilor, lipsa lichidității și o goană după numerar care s-ar revărsa pe piețele bursiere și de obligațiuni.
