Ce înseamnă „Slava Ucraina”: împrumuturi strivitoare pentru est-europeni

Pentru cei mai apropiați vecini ai Ucrainei, prețul financiar al războiului care durează de 14 luni devine uriaș. Se acordă subvenții pentru energie, se construiesc armate și refugiații ucraineni sunt găzduiți, școlarizați și hrăniți.

Pentru a ajuta la plata acestor facturi, guvernele din Europa de Est apelează la piețele internaționale de datorii ca niciodată până acum.Au  împrumutat deja aproape 32 de miliarde de dolari în acest an, triplu față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor compilate de Bloomberg. Și pentru prima dată în ultimii 12 ani, trei țări est-europene – Polonia (9 miliarde de dolari), România (6 miliarde de dolari) și Ungaria (5 miliarde de dolari) – se înregistrează printre primii cinci debitori de pe piețele emergente pe piețele externe.

Și împrumuturile pe piețele de obligațiuni au devenit mult mai scumpe după ce băncile centrale din întreaga lume au majorat rapid ratele dobânzilor în ultimul an. Polonia, de exemplu, plătește o dobândă anuală de 5,5% pentru o nouă obligațiune pe 30 de ani. În 2021, aceeași obligațiune s-ar fi vândut cu mai puțin de 4%.

Această dobândă în creștere nu va face decât să se adauge la deficitele bugetare care se umflă brusc și să pună și mai multă presiune asupra oficialilor din domeniul finanțelor.

Mai mult, dacă războiul din Ucraina se prelungește sau se intensifică și dacă în regiune sunt necesare cheltuieli și mai mari finanțate prin îndatorare, investitorii străini s-ar putea să nu mai fie la fel de dispuși să absoarbă obligațiunile suplimentare care inundă piața.

Analiștii estimează că deficitul bugetar al Europei de Est va urca la 4,3% din PIB în acest an, de la 1,3% în 2021.”Războiul din Ucraina lovește deficitele fiscale”, a declarat Daniel Wood, manager de portofolii cu venit fix la William Blair International. „Scade creșterea economică, ceea ce reduce colectarea veniturilor pentru guverne”.

Orientarea către piețele de datorie din străinătate are loc în contextul în care inflația face ravagii în economiile est-europene: a  crescut până la aproximativ 20% în unele țări – niveluri care nu au mai fost văzute de zeci de ani – și a dus la creșterea ratelor locale ale dobânzilor chiar mai mult decât au crescut în SUA și în Europa de Vest.

Dacă monedele din Est încep să se deprecieze în raport cu dolarul, așa cum s-a întâmplat periodic de-a lungul anilor, acest lucru va duce la creșterea costurilor de rambursare a datoriei pentru guverne.