Ce impact bugetar se preconizează că vor atrage măsurile din „ordonanţa trenuleţ”, ce aduce o austeritate şi mai mare pentru români

„Ordonanța trenuleţ” ar urma să reducă cheltuielile bugetare cu 126,26 miliarde lei în 2025. Veniturile bugetare se vor majora cu 7,11 miliarde lei anul viitor, cu 8,75 miliarde lei în 2026, 9,41 miliarde lei în 2027 şi cu 9,95 miliarde lei în 2028.

Impactul financiar al măsurilor prevăzute în „ordonanţa trenuleţ” va fi de 133,37 miliarde lei, în 2025, potrivit unor previziuni de la Ministerul Finanțelor.

Ce prevede „ordonanţa trenuleţ”

Printre măsurile prevăzute în proiectul de ordonanţă se numără:

• îngheţarea, la nivelul lunii noiembrie 2024, a salariilor angajaţilor din sistemul bugetar, a sporurilor, indemnizaţiei de hrană şi alocaţiei pentru copii,
• neacordarea de bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă,
• blocarea posturilor vacante,
• recompensarea cu timp liber a orelor suplimentare lucrate,
• menţinerea punctului de referinţă, element esenţial în calculul pensiilor, la nivelul de 81 lei şi a valorii indicatorului social de referinţă la nivelul în plată în luna noiembrie 2024,
• diminuarea subvenţiei alocate partidelor politice cu 25% faţă de nivelul acordat în anul 2024,
• neactualizarea cu rata inflaţiei a pensiilor de serviciu.

Ce ne aduce 2025

Ni se spune că 2025 va fi al naibii de greu, un an cum n-am mai văzut din 2008-2009 încoace, de la ultima criză financiară care a lovit lumea. Ce bate la ochi este faptul că povestea asta a început să fie spusă după momentul 24 noiembrie.

Șocul rezultatelor la primul tur al „prezidențialelor” a avut ca efect propagarea ideii că România este pe marginea prăpastiei și în vistierie nu mai sunt bani pentru pensii și salarii, de la 1 ianuarie 2025. Așa s-a născut narațiunea „Austeritate și sacrificii”.

Până în seara zilei de 23, în campania electorală și chiar înainte de asta, n-am auzit vorbindu-se despre nevoia de a strânge cureaua. Niciunul dintre candidații creditați cu șanse la turul 2 nu a venit în fața oamenilor să le vorbească despre cât de greu urmează să fie anul 2025.

Dimpotrivă, Marcel Ciolacu a turuit pe subiectul continuării investițiilor în dezvoltarea infrastructurii rutiere, Nicolae Ciucă și Mircea Geoană au vorbit de sprijinul acordat Ucrainei, iar Elena Lasconi, așa cum o știm, a amestecat puținele cunoștințe economice pe care le are cu promisiunea că va curge lapte și miere pe Dâmbovița dacă… nici nu mai are sens să spun ce.

Text integral de Nicholas Cezar, AICI.