După criza financiară din 2008, trilioane de dolari au fost pompate în programe de relaxare cantitativă, salvări pentru companiile „prea mari pentru a da faliment” și dobânzi reduse la minimum — toate prezentate ca soluții pentru salvarea economiei. Dar au transformat locuințele în active cu randament ridicat. Astăzi, familiile obișnuite se luptă să găsească un acoperiș deasupra capului, într-un joc trucat împotriva lor.
Pe coastele Statelor Unite, ”visul american” — odinioară mitic — a ajuns să coste mai mult decât își pot permite mulți. În New York, San Francisco și Los Angeles, aproape jumătate dintre chiriași alocă peste 30% din veniturile lor pentru locuință. În spatele acestor cifre se ascunde o expansiune concertată, în principal din partea proprietarilor instituționali.
Companii precum Blackstone și Invitation Homes au cumpărat zeci de mii de case unifamiliale din suburbii, transformând cartiere odinioară stabile în componente ale unor portofolii globale de investiții, notează Modern Diplomacy. Dobânzile extrem de scăzute au alimentat această frenezie a achizițiilor, ducând prețurile locuințelor la niveluri record, chiar și în condițiile în care salariile au stagnat.
Scara către proprietate rămâne ruptă pentru o generație emergentă împovărată de datorii și exclusă de pe piețele de capital.
În Uniunea Europeană , o dramă paralelă s-a derulat sub egida Băncii Centrale Europene, ale cărei intervenții din perioada pandemiei au contribuit la o extindere istorică a bilanțului de peste 8 trilioane de euro.
Piețele obligațiunilor suverane au crescut vertiginos, însă accesul la credite pentru dezvoltatorii la scară mică și pentru furnizorii de locuințe sociale nu s-a modificat aproape deloc.
În Grecia, Spania și Portugalia, mai mult de una din cinci gospodării cheltuiește în prezent peste 40% din venitul net pe chirie. În Barcelona și Lisabona, achizițiile de capital privat și închirierile pe termen scurt au absorbit stocul de locuințe pe termen lung, accelerând creșterea chiriilor cu aproape 50% din 2014.
La nivelul UE, chiriile medii au crescut cu 18% între 2010 și 2022, în timp ce prețurile locuințelor au explodat cu 48% din 2015.
Constrângerile de pe partea ofertei și cererea în creștere — alimentată de migrarea către orașe și de afluxul din sectorul tehnologic — au dus la prețuri inaccesibile și au adâncit decalajele regionale.
În timp ce gospodăriile cu venituri mici se confruntă cu dificultăți urgente, un segment tot mai numeros de salariați cu venituri medii — cei care câștigă între 30% și 70% din venitul median național — se trezește exclus de pe piață.
Potrivit unui raport al CBRE Investment Management despre „clasa de mijloc uitată” a Europei, 57% din acest grup nu își pot permite chiriile de pe piața liberă stabilite la 30% din venitul lor.
În capitalele mari, chiriile lunare aproape s-au dublat în ultimele două decenii, de la aproximativ 800 de euro la 1.600 euro.