După ce s-a bătut cu pumnii în piept că trebuie să salveze cărbunele, Sebastian Burduja, ministrul Energiei, s-a dus la Bruxelles să negocieze soarta termocentralelor doar ca să bifeze excursiaDupă ce s-a bătut cu pumnii în piept că trebuie să salveze cărbunele, Sebastian Burduja, ministrul Energiei, s-a dus la Bruxelles să negocieze soarta termocentralelor doar ca să bifeze excursia. Și asta pentru că din mapa de lucru îi lipsea cel mai important document, studiul de adecvanță al sistemului, tărăgănat în mod deliberat pentru a duce la capăt închiderea energiei în bandă. Deși a anunțat că va fi gata anul trecut, studiul ar putea ieși abia la sfârșitul acestui an, când mai dispare o termocentrală pe cărbune.
Burduja s-a dus la Bruxelles câine surd la vânătoare, că nici nu avea ce să negocieze în privința menținerii termocentralelor pe cărbune, atâta timp cât studiul de adecvanță a sistemului este abia în faza de licitație. Importanța acestui studiu este una critică, pentru că documentul va spune clar că sistemul energetic nu va fi sustenabil fără energia în bandă dată de cărbune.
Tărăgănarea studiului se leagă de diferența uriașă de la vorbă la faptă a oficialilor ministerului, urmărindu-se fără abatere planul de închidere a termocentralelor. Grupul de lucru constituit la nivelul Ministerului Energiei anunța că studiul va fi gata în 2024, dar iată-ne în 2025 cu noi termene, pentru că lucrarea se află în stadiul de licitație. Obiectivele acestui studiu sunt identificarea provocărilor cu care se poate confrunta SEN în perioada 2025-2030, dar și la nivelul anului 2035, în ceea ce privește asigurarea adecvanței, respectiv a echilibrului continuu dintre cererea și producția de energie electrică în contextul unei noi structuri de producție, caracterizată de o mai mare volatilitate, precum și identificarea măsurilor de tratare a eventualelor riscuri și vulnerabilități pentru a menține siguranța alimentării în SEN la un nivel acceptabil. De la ultimul studiu de adecvanță, realizat în 2017, sistemul energetic a pierdut 2.200 MW instalați în capacități pe cărbune și 1.000 MW din instalați pe hidrocarburi. În schimb, au fost instalați 84 MW în eoliene și 900 MW în fotovoltaice, capacități de producție intermitente, care provoacă dezechilibre în sistem.
Tot ce este ieftin trebuie să dispară
Președintele Federației Naționale Mine Energie (FNME), Dumitru Pîrvulescu, ne spune că s-a ajuns ca energia din import să fie mai scumpă decât cea produsă în termocentralele pe cărbune, cu tot cu certificatul CO2, care a urcat la 90 de euro/MWh.
”Dacă nu ar fi această sursă de bani pentru Comisia Europeană, certificatele CO2, cărbunele ar fi una dintre cele mai ieftine surse de energie, probabil mai ieftină și ca energie nucleară. În 2017, când a venit prima oară Trump la conducerea SUA, prețul certificatelor de CO2 au scăzut și a fost primul an în care Complexul Energetic Oltenia a avut profit”, ne-a declarat Dumitru Pîrvulescu, președintele FNME. În fapt, arată sindicaliștii, sabotarea cărbunelui a fost făcută metodic, un rol esențial deținându-l organizațiile de mediu, marea majoritate finanțate din afara țării, care au blocat extracția în aproape toate carierele importante de cărbune. ”Ani de zile nu s-a mai avansat cu aceste cariere, iar ulterior, chiar dacă s-au dat niște hotărâri de guvern de utilitate publică, deja era tardiv, pentru că decalajul era foarte mare, iar costurile au crescut exponențial. Asta este problema acum, de aceea nu avem cărbune”, ne-a precizat președintele FNME, Dumitru Pîrvulescu.
Flexibilitatea, tot cu centralele termice
În ultimul studiu realizat de Transelectrica se arată că adecvanța reprezintă capacitatea sistemului de a acoperi cererea pe termen lung, ținând cont de incertitudinea inerentă a cererii și ofertei, imposibilitatea de stocare a energiei electrice și durata lungă de timp necesară pentru extinderea capacității sau a rețelei. ”Adecvanța generării nu înseamnă doar o putere generată suficientă pentru a face față consumului ci și a rezervelor care pot permite sistemului să reziste la întreruperile majore, la perioadele de secetă sau eventualei lipse de disponibilitate a combustibilului. Pentru a garanta furnizarea continuă de energie electrică consumatorilor, sunt necesare disponibilitatea unei capacități de generare suficiente și fiabilitatea rețelelor de transport și distribuție a energiei electrice. Centralele termice (pe combustibilii fosili și centralele nucleare) reprezintă principala sursă de flexibilitate în sistemele energetic”, se preciza în ultimul studiu de adecvanță a sistemului.
de ce mai sta pe scunul de ministru daca nu e n-in stare de nimic?
din gura da tot timpul, dar fapte bune pentru tara nimic. un tradator la fel ca si predecesorul popescu.
Sa nu ne mai impiedicam in tot felul de studii, cand situatia este clara pentru toata lumea. Sa eliminam certificatele de CO2, sa redeschidem minele si termocentralele pe carbune si sa nu mai tinem cont de parerea Bruxellesului care pana acum ne-a ingropat.