Capcana eolienelor. Vântul s-a oprit exact când a crescut consumul. Se importă major

Marți, la orele prânzului, România importa aproape 1.500 MW, anticipând o criză fără precedent a energiei. Eolienele au produs semnificativ pe timpul nopții, pentru ca, odată cu creșterea consumului, acestea să se oprească brusc, o dovadă clară a imprevizibilității uriașe a acestor capacități. Peste toate acestea, Republica Moldova se alimentează în proporție de peste 75% din țara noastră, astfel că România a fost nevoită să importe de la toate țările cu care este interconectată.

Momentele în care mass-media titrează, în extaz, cum au produs eolienele cantități mari de energie au devenit o raritate în ultimii doi ani. Clima temperat continentală a României nu este un avantaj pentru industria eolienelor, dovadă că în ultimii aproape 10 ani, cu toate marile investiții anunțate, capacitatea instalată în astfel de centrale a rămas constant, undeva la 3.000 MW.

Mai mult, specialiștii în energie spun că eolienele reprezintă cea mai imprevizibilă și perturbatoare energie pentru sistem. Acestea pot produce brusc și 2.000 MWh pentru ca, într-un timp foarte scurt, producția să scadă spre zero. Cum vântul bate când vrea el, nu când avem nevoie, ne trezim cu un excedent de producție pe care îl exportăm chiar și la prețuri negative, aruncând, practic, subvenția făcută din buzunarele cetățenilor, sau cu o lipsă a producție fix când crește consumul.

De exemplu, după ce în 7 decembrie s-a produs destul de bine, în noaptea de 8 spre 9 decembrie, elicele ”sfârâiau”, excesul de energie fiind exportat la prețuri derizorii, pentru ca, în orele de vârf din 9 decembrie, vântul să se oprească brusc, provocând o explozie a importurilor.

Ultimul raport al INS privind resursele de energie arăta că producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I-30.IX.2025, a fost de 4.186,0 milioane kWh, în scădere cu 443,6 milioane kWh față de perioada 1.I-30.IX.2024. Totodată, producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I-30.IX.2024, a fost de 4.629,6 milioane kWh, în scădere cu 938,4 milioane kWh față de perioada 1.I-30.IX.2023.

Fotovoltaicele ”au leșinat”

Problema cea mai mare este că atât autoritățile de la Bruxelles, care au implementat tranziția verde, cât și cele din România, care au executat ordinele fără să crâcnească, nu reușesc să vadă dezastrul regenerabilelor în sezonul rece. Dacă vântul mai mișcă, în câte o zi sau două, elicele eolienelor, în ce privește fotovoltaicele, acestea pur și simplu ”au leșinat”.

Ca să atingă țintele fixate de Comisia Europeană, statul român a avizat zeci de mii de MW în energie solară, din care 3.145 MW racordați la sistemul energetic în prezent. Pentru că puțini iau în considerare factorul de capacitate, inclusiv cei de la vârful Ministerului Energiei, intrarea în sezonul rece arată o realitate zdrobitoare. Din cei peste 3.000 MW instalați în fotovoltaice abia dacă se mai produc 400 MWh, și aceștia doar câteva ore pe zi. În rest, fotovoltaicele, pentru că sunt deja multe, au ajuns să consume din sistem 10 MWh, exact în orele de deficit de energie, când se apelează la importuri pentru a ține în viață sistemul.

În ce privește prosumatorii, mai ales cei care și-au plătit singuri instalațiile, visul amortizării investiției moare încet, dar sigur. Sezonul rece i-a trezit la realitate, consumul din rețea fiind ca și cum nu ar avea panouri solare. Culmea este că nici stocarea nu funcționează, pentru că, logic, nu ai ce să înmagazinezi atâta timp cât fotovoltaicele nu produc.

Republica Moldova, o povară

În 6 decembrie, Republica Moldova a solicitat ajutor energetic din România, dat fiind că, în urma atacurilor asupra sistemului energetic al Ucrainei, a fost deconectat un grup energetic important. În acest context, cetățenii Republicii Moldova au fost îndemnați să utilizeze energia electrică în mod rațional, în special în orele de vârf, pentru a reduce riscul de suprasarcină și eventuale deconectări. Ajutorul s-a permanentizat, astfel că, în 9 decembrie, Republica Moldova continua să importe circa 75% din necesarul de energie din România. Consecința a fost o accelerare a creșterii importurilor de energie ale României, care a achiziționat atât din Bulgaria, Ungaria și Serbia, cât și, culmea, din Ucraina. Toate importurile se vor reflecta în prețuri mai mari ale energiei, dar cineva trebuie să se sacrifice pentru ca moldovenii să o ducă mai bine decât românii, așa cum a subliniat, recent, premierul țării de peste Prut.