AcasăEconomieCanicula a pus la pământ și fotovoltaicele. Duduie importurile de energie

Canicula a pus la pământ și fotovoltaicele. Duduie importurile de energie

Temperaturile de peste 30 de grade Celsius au tăiat semnificativ din producția de energie din panouri fotovoltaice, astfel că aceasta a ajuns la o medie, ziua, de circa 550 MWh, din peste 1.600 MW putere instalată. Pentru că vântul mai bate doar accidental, iar un reactor de la Cernavodă a fost tras pe dreapta, România a ajuns importator net de energie, cu consecințe legate atât de majorarea prețurilor la energie, cât și în compromiterea totală a securității energetice,

Temperaturile prea ridicate fac ca fotovoltaicele să înregistreze o scădere a randamentului, astfel că nici măcar în sezonul cald, când se presupune că acestea ar trebui să producă, nu ne putem baza pe ele. Zilele acestea, când s-au înregistrat peste 30 de grade Celsius, media producției pe timpul zilei din fotovoltaice a fost undeva la 550 MWh, în condițiile în care, la nivel național, avem 1.638,04 MW putere instalată.

Problema fotovoltaicelor, semnalată de specialiștii în energie, este că acestea produc mult atunci când nu este nevoie și au perioade de peste 10 ore când funcționează pe consum. Stocarea, despre care se tot vorbește, nu este o soluție la îndemâna oricui, având în vedere prețurile inaccesibile ale bateriilor de mare putere, care să asigure măcar 2-3 ore de funcționare și, implicit, încărcare. Pentru că au dispus de finanțare, statele dezvoltate din UE au urmat orbește ordinele Comisiei Europene și și-au împânzit terenurile cu panouri fotovoltaice. Când au tras linie, investitorii s-au trezit că intră pe pierderi, luând în considerare prețurile preponderent negative, născute din supraproducția nesolicitată de nimeni, cu toate subvențiile plătite din banii populației. Agenția Internațională a Energiei, atunci când laudă excesiv regenerabilele, vorbește și despre importanța crucială a flexibilității, flexibilitate blocată în totalitate la vârful UE. Pentru că flexibilitate înseamnă să ai alte capacități de producție, care să funcționeze atunci când regenerabilele nu produc, adică pe perioade mari de timp. Cum hidroenergia afectează mediul, cărbunele populează și gazele sunt tot combustibili fosili, care trebuie și ei să dispară, nu a mai rămas decât energia nucleară, cu proiecte doar pe hârtie în marea majoritate a statelor UE.

Mergem spre nicăieri

Din sutele de milioane de euro alocate de la buget, din Fondul de Mediu, alimentat de certificatele verzi pe care tot noi le plătim, și din PNRR au fost anunțate sute de proiecte în regenerabile, investiții care, teoretic, ar trebui finalizate în timp foarte scurt. Realitatea de pe teren este, însă, cu totul alta. În România, la fotovoltaice, din martie până în aprilie 2024, puterea instalată a scăzut cu 2 MW, pentru ca în iunie să se majoreze cu 13,16 MW. În ce privește eolienele, acestea au rămas la aceiași MW din ultimii ani, fără o turbină în plus. Cum eolienele reprezintă cea mai impredictibilă sursă de energie, avantajele noilor capacități sunt îndoielnice. Dacă nu se va schimba Green Deal și Comisia Europeană va aplica aceeași politică de autodistrugere, vom ajunge să mai avem energie doar când bate vântul și când este soare. Deja prețurile s-au stabilizat în UE la un nivel foarte ridicat, care au reușit să prăbușească întreaga economie, din motive de necompetitivitate. Iar peste toate acestea, se apropie momentul în care toată populația Uniunii Europene va fi sacrificată, fiind obligată să plătească și mai mult pentru energie, pentru a contribui la investițiile în transformarea radicală a sistemului energetic.

Strategia energetică, tot în chinurile facerii

Termenul de două săptămâni, anunțat de ministrul Sebastian Burduja, pentru finalizarea proiectului Strategiei energetice a României a trecut deja, însă nu a apărut nimic. Ministrul spune că strategia va fi corelată cu Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice.

Potrivit Planului, trimis deja la Comisia Europeană pentru ”binecuvântare”, obiectivul României este de a atinge o pondere a regenerabilelor în consumul final brut de cel puțin 36,2% până în 2030. ”Proiecțiile indică că, până în 2025, ponderea va ajunge la 32,3%. Țintele vor fi îndeplinite, în principal prin creșterea capacității instalate de producere a energiei din surse eoliene și solare și prin folosirea tehnologiilor bazate pe pompe de căldură pentru procesul de încălzire și răcire”, se arată în Planul național. Sigur că acel proiect de 32,3% cuprinde singura regenerabilă pertinentă, și anume hidroenergia. Pompe de căldură în 2025 este, desigur, o fantezie, având în vedere că doar în puține state din UE s-au introdus, la scară mică, din cauza costurilor ridicate de achiziție, dar și de funcționare.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.