Banca Națională a României tocmai a majorat rata dobânzii de la 6,75% la 7%. Decizia ar putea indica sfârșitul campaniei de înăsprire a politicii monetare din Europa Centrală, dar calea spre o inflație mai scăzută este plină de pericole.
Mișcarea BNR, relativ modestă, a consolidat opinia economiștilor că regiunea, care a fost în fruntea valului global de înăsprire a politicilor pentru a stopa o spirală a scumpirilor, întoarce pagina creșterii ratelor.
Banca centrală a României a declarat că o creștere economică mai lentă și o energie mai ieftină vor contribui la reducerea inflației la o singură cifră în acest an, de la peste 16% în prezent, mai devreme decât se preconiza anterior.
Din iunie 2021, Polonia și Republica Cehă au majorat ratele cu aproape 700 de puncte de bază fiecare, în timp ce banca centrală a Ungariei a majorat dobânzile cu peste 1.200 de puncte de bază, stabilind cel mai ridicat nivel de referință pentru costurile de împrumut din Uniunea Europeană.
Prognoza economiștilor intervievați de Reuters între jumătatea lunii decembrie și începutul lunii ianuarie nu mai prevede nicio majorare de dobândă în Polonia, România, Republica Cehă sau Ungaria.
„Considerăm că ciclul de creșteri din regiune s-a încheiat”, au declarat economiștii de la ING. „Așadar, principala întrebare este când va scădea inflația în regiune suficient de mult pentru ca băncile centrale să fie dispuse să înceapă să normalizeze condițiile monetare.”
Dar guvernatorii băncilor din Cehia și Polonia nu exclud noi majorări de rate, iar unii investitori au pariat pe o mai mare înăsprire în România, a cărei bancă centrală, probabil conștientă de exemplul nefericit al Ungariei de anul trecut, nu a declarat dacă majorările de rate au luat sfârșit.
În plus, inflația încă este aşteptată să crească la începutul lui 2023 în unele ţări din Europa Centrală, pe baza estimărilor băncilor centrale, înainte de a scădea sub 10% până la finalul anului.
Tensiunile pe piețele forței de muncă se mențin, iar scăderea prețurilor de energie nu se regăsește pe facturile gospodăriilor și întreprinderilor.
Mai există o chestiune: un eventual proces de dezinflație va fi plin de riscuri, inclusiv inversare în jurul sfârșitului de an a scăderii salariilor reale și o posibilă recesiune care nu va ocoli piaţa muncii.
Pe măsură ce băncile centrale se adâncesc într-un teren plin de astfel de capcane, riscul unui pas greșit în materie de politici monetare ar putea crește.
Banca Mondială a înrăutățit estimările privind avansul economiei mondiale în acest an – doar 1,7% – cel mai lent ritm din ultimele aproape trei decenii, exceptând recesiunile din 2009 şi 2020. Printre cauzele menționate în raportul Global Economic Prospect se numără impactul majorării ratelor dobânzii, războiul Rusiei în Ucraina și încetinirea producției și investițiilor.
