Pentru a nu știu câta oară, ministrul Sebastian Burduja a ieșit să se laude că România ar avea a cincea cea mai ieftină energie din UE, că așa îi spune Eurostat. De data aceasta, Burduja a trecut la un alt nivel și i-a denumit ”extremiști toxici” pe cei care îl contrazic. Confuzia, deliberată, fără îndoială, pe care o induce ministrul este una prin omisiune. Pentru că același Eurostat continuă cifrele și ne plasează pe locul 5 la cele mai mari prețuri la energie, raportat la puterea de cumpărare, că acolo e ”șpilul”.
Laudele cu cele mai mici prețuri la orice sunt prin România și Bulgaria le-am tot auzit în ultima vreme din partea guvernanților. Ce omit aceștia să spună este că cele două țări au și cele mai prăpădite salarii din UE, iar de aici pornește totul. Nu poți compara un salariu minim de sub 600 de euro cu restul, de la 1.200 de euro în sus. Și așa fiind, cu alea cele mai mici prețuri, tot reușim să-i mai depășim pe europeni la diverse produse, cum ar fi, mai recent, cele de la combustibili. Pe subiectul prețurilor mici, de data aceasta la energia plafonată, tot bate moneda ministrul Sebastian Burduja, ultima oară acuzându-i pe cei care susțin altceva că ar fi ”extremiști toxici”.
”Schema de plafonare-compensare a asigurat pentru consumatorul final un preț bun, al patrulea cel mai ieftin gaz și a cincea cea mai ieftină energie electrică, asta ca să spulberăm mitul promovat de extremiștii toxici că plătim cel mai scump curent din UE. Nici vorbă, astea sunt datele Eurostat, dacă mai ține cineva la adevăr în țara asta”, a afirmat ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Sigur, aici era vorba despre consumatorii casnici, că în ce îi privește de agenții economici, prețurile la energie le-au îngropat afacerile. Cel mai recent exemplu este al companiei Haier, care a decis să își mute fabrica din România, pe motiv de rentabilitate, după o investiție de peste 70 milioane de euro, lăsând fără locuri de muncă sute de muncitori. Oare de ce?
Principii banale în economia de piață
Unul dintre principiile economiei de piață este cererea și oferta, cererea fiind legată intrinsec de puterea de cumpărare. Orice companie își stabilește prețurile de vânzare în funcție de puterea de cumpărare din țara respectivă, pentru că o neadaptare riscă să ducă la o prăbușire a vânzărilor.
De aceea în România prețurile sunt mai mici ca în Luxemburg, de exemplu, unde salariul minim este de 2.571 euro pe lună. Și de aceea prețurile în Bulgaria sunt ceva mai mici ca cele din România, pentru că bulgarii au salarii și mai mici decât ale noastre. Să vii tu, Burduja, să te lauzi cu prețuri mici la energie într-o țară ca România, unde sărăcia este la un nivel fără precedent, este o insultă la adresa cetățenilor. Dar haideți să luăm datele Eurostat (pentru populație, nu pentru industrie, că acolo suntem în top), despre care tot vorbește ministrul. În prima jumătate a anului 2024, România avea al șaselea cel mai mic preț la energia pentru consumatorii casnici, tarife mai scăzute decât țara noastră regăsindu-se în Slovacia, Croația, Malta, Bulgaria și Ungaria. Însă, prețurile la energie electrică pentru consumatorii casnici în prima jumătate a anului 2024, prezentate în standardul puterii de cumpărare (PPS), grupează țările disponibile în 6 categorii, categoriile de prețuri la energie electrică variind de la peste 37 PPS la 100 KWh până la sub 16,5 PPS la 100 KWh. Prețurile la energie electrică bazate pe PPS au fost cele mai ridicate în Cehia (42,2) și Cipru (36,1). Cele mai scăzute prețuri la energie electrică bazate pe standardul puterii de cumpărare au fost observate în Malta (14) și Luxemburg (15,3).
Momentul adevărului
În acest clasament, care ia în calcul standardul puterii de cumpărare, România are al cincilea cel mai mare preț la energie din UE, după Cehia, Cipru, Germania și Italia. Comparativ, dacă România are un scor de 33,31 în standard putere de cumpărare, Ungaria are 15,67, Bulgaria are 19,67, Olanda are 22,8, Austria are 24,11, iar Franța, 25,83. În ce privește consumatorii noncasnici, prețurile la energie din România le depășesc pe cele din Grecia, Letonia, Estonia, Malta, Spania, Portugalia, Bulgaria, Danemarca, Suedia și Finlanda.