Bulgaria a convins Comisia Europeană să îi amâne liberalizarea prețurilor la energie. România, niciun demers

Guvernul Bulgariei a reușit să convingă Comisia Europeană să amâne liberalizarea prețurilor la energie prevăzută pentru 1 iulie, argumentând că o astfel de măsură nu poate fi aplicată decât după introducerea unor mecanisme adecvate de protecție a consumatorilor bulgari. Autoritățile române nu au luat în calcul un asemenea demers, în condițiile în care nu s-a reușit nici măcar definirea consumatorului vulnerabil, pe fondul anunțatei explozii a prețurilor.

Amânarea liberalizării prețurilor la energie până la 1 iulie nu a fost o măsură aplicată doar de România, ci și de Bulgaria, semn că totul s-a stabilit la Bruxelles. Între timp însă, conștient de impactul devastator asupra populației și economiei, Guvernul Bulgariei a reușit să convingă Comisia Europeană că măsura nu poate fi aplicată de la 1 iulie și că trebuie așteptat până când se vor putea introduce mecanisme adecvate de protecție a consumatorilor bulgari.

Potrivit presei bulgare, la sfârșitul lunii februarie, ministrul Energiei Zhecho Stankov a anunțat că reformele prevăzute în Planul de politică energetică de fostul guvern condus de Kiril Petkov nu sunt fezabile, amenință securitatea energetică a țării și contrazic complet interesul național. Ministrul Zhecho Stankov a subliniat că angajamentul luat de Guvernul Petkov pentru reducerea cu 40% a emisiilor de la centralele pe cărbune este un angajament artificial, care lipsește din reglementările și directivele europene.

Pe de altă parte, vice prim-ministrul și ministru al Inovării și Creșterii, Tomislav Donchev, a anunțat că a convenit cu Comisia Europeană să renunțe la angajamentul Bulgariei de liberalizare a pieței de energie electrică de uz casnic începând cu 1 iulie și că o astfel de reformă poate fi întreprinsă doar după introducerea unor mecanisme adecvate de protecție a consumatorilor bulgari.

Populația României, în aer

Liberalizarea prețurilor la energie anunțată de la 1 iulie a rămas neschimbată în România. Și asta în condițiile în care nu s-a ajuns la un consens în ce privește sprijinirea populației vulnerabile. Pentru că, până la acest moment, nu există o definiție clară a consumatorului vulnerabil. Cu un preț la energie care sare de 1,50 lei/kWh, care înseamnă o majorare cu 500% față de 2021, de exemplu, aproape toată populația țării va fi vulnerabilă.

În concepția Guvernului, vulnerabili ar fi cei aproape un milion de cetățeni cu pensia minimă și persoanele care trăiesc din ajutoare sociale. Însă, pentru un angajat care are salariul minim sau foarte aproape de salariul minim, plata facturilor îl va duce în sapă de lemn sau în faliment personal. Și asta pentru că, cel puțin pe timp de iarnă, achitarea facturilor la utilități va însemna alocarea a mai mult de jumătate din salariu. Iar pentru cei care stau cu chirie, supraviețuirea va fi imposibilă. În plus, majorarea prețurilor la energie va provoca, automat, explozia tuturor prețurilor, atât la alimente, bunuri de larg consum, cât și la servicii.

Deficitul de energie, ignorat

La momentul actual, Guvernul nu are nicio soluție pentru scăderea prețurilor la energie. Și asta pentru că, în pofida anunțurilor de semnare contracte pentru energie regenerabilă, în sistem există un deficit major de energie. Capacitățile noi de energie în bandă lipsesc cu desăvârșire și singura care se conturează, probabil pentru 2027, este centrala pe gaze de la Mintia, care nu va rezolva nici problema deficitului și nici problema prețurilor, dat fiind că din sistem va ieși, pentru 3 ani, Unitatea 1 de la Cernavodă. În ce privește interconexiunile, România stă la mâna Slovaciei și Austriei, care refuză să investească în proiecte care nu le aduc niciun avantaj, astfel că țara noastră este pe cont propriu.