Planul bugetar-structural național pe termen mediu al României, conceput de Guvern și aprobat de Comisia Europeană, prevede că reforma sistemului de salarizare în sectorul public se va aplica abia în 2029. Și asta pentru că Executivul a strecurat în plan că reforma se va aplica abia când deficitul bugetar va scădea sub 5%. Măsura ar fi însemnat o schimbare a coeficienților de ierarhizare, a grilelor de salarizare pentru funcționarii publici și o limitare a sporurilor la 20%.
Recomandările Consiliului Uniunii Europene privind planul bugetar-structural național pe termen mediu al României, publicat recent în Jurnalul Oficial al UE, a scos la iveală un amănunt extrem de important. Reforma sistemului de salarizare în sectorul public se va aplica abia în 2029, când deficitul bugetar ar urma să ajungă la 4,2% din PIB. Angajamentul legat de reformă s-a adăugat jalonului 420 din PNRR-ul României referitor la dezvoltarea unui sistem unitar de salarizare echitabil în sectorul public.
Obiectivul reformei este de a asigura o politică salarială echitabilă și sustenabilă din punct de vedere bugetar prin revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru fiecare categorie profesională, a grilelor de salarizare pentru funcționarii administrațiilor locale, și prin plafonarea sporurilor la 20 % din salariul de bază, arată Consiliul Uniunii Europene.
”Planul subliniază necesitatea ca reforma să fie compatibilă cu sustenabilitatea bugetară, să fie implementată cu respectarea anvelopei incluse în plan, destinată compensării totale a angajaților din sectorul public, precum și cu respectarea dispozițiilor legislației privind responsabilitatea fiscal-bugetară. Reforma va fi implementată abia atunci când deficitul public va fi redus sub 5,0 % din PIB”, se precizează în recomandarea Consiliului UE. Primul pas ar trebui să fie adoptarea și intrarea în vigoare a noului cadru juridic privind salarizarea funcționarilor publici, asigurându-se că masa salarială din sectorul public rămâne, ca pondere din PIB, egală sau inferioară celei incluse în previziunile planului bugetar pe termen mediu. Cel de-al doilea pas va urmări respectarea riguroasă a previziunilor planului bugetar-structural pe termen mediu în ceea ce privește masa salarială din sectorul public ca pondere din PIB, pentru toți anii vizați de plan. Obiectivul reformei va fi reducerea masei salariale din sectorul public, ca pondere din PIB, cu 1,5 puncte procentuale între 2024 și 2031, în conformitate cu previziunile planului bugetar pe termen mediu.
Majorări uriașe ale impozitelor pe proprietate
Planul cuprinde și dezvoltarea unui model automat de evaluare a proprietăților, care vizează o creștere a veniturilor publice de 1,1 % din PIB în 2025. Astfel, se va operaționaliza sistemul informatic de evaluare a proprietăților supuse impozitelor pe proprietate, prin care se va asigura crearea unui Registru al prețurilor de vânzare pentru proprietățile rezidențiale, dezvoltarea unui model de evaluare în masă pentru proprietățile rezidențiale și realizarea unui mecanism de determinare a valorii impozabile a proprietăților imobiliare utilizând mecanismele de evaluare a valorii de piață. În același timp, va fi operaționalizat un departament de specialitate care va avea responsabilități în domeniul impozitării proprietăților.Guvernul va implementa aceste măsuri cel târziu la 1 aprilie 2025, iar impozitele se vor aplica la valoarea de piață a proprietăților, ceea ce va însemna o creștere de cel puțin 3 ori a acestor impozite.
Economii la sânge
Potrivit documentului emis de Consiliul UE, efectul cumulativ al reformei fiscale, al reformei administrării sistemului de impozite și taxe și al reformei regimului fiscal al microîntreprinderilor anunțate în România ar trebui să genereze, atunci când aceste reforme vor fi pe deplin implementate, venituri suplimentare cuprinse între 2,0 % și 2,5 % din PIB. În ceea ce privește cheltuielile, se preconizează că reformele care vizează îmbunătățirea analizelor cheltuielilor și a gestionării operatorilor economici de stat/locali (întreprinderi de stat) vor genera economii în valoare de 0,5 % – 1,0 % din PIB, chiar dacă unele dintre estimările din plan par a fi optimiste, consideră Consiliul UE. De asemenea, reformele pensiilor (pensiile generale și pensiile speciale) vor genera deja economii până la sfârșitul perioadei de șapte ani acoperite de plan, dar cea mai mare parte a economiilor se va materializa pe termen lung.