Bubele economiei – rușinea Germaniei

Economia Germaniei este blocată într-un impas. Exporturile și producția manufacturieră sunt în declin, inflația suprimă cererea de consum, iar industria construcțiilor este afectată de ratele ridicate ale dobânzilor.

Liderii din mediul de afaceri trag un semnal de alarmă. Practic, „toate economiile europene sunt în creștere, cu excepția celei germane”, spune Rainer Dulger, șeful BDA, principala organizație patronală din țară.

Într-adevăr, FMI a prezis în această lună că Germania va fi cea mai slabă economie majoră în acest an, cu o scădere a PIB-ului de 0,5%. În schimb, se estimează că economia SUA va crește cu 2,1%, iar cea a Franței cu 1,0%.

Experții știu clar de ce Germania se confruntă cu o perspectivă atât de sumbră, relatează Financial Times. A fost afectată de creșterea prețurilor la energie de anul trecut mult mai mult decât multe alte economii mari, în parte pentru că are multe firme mari de producție care consumă mult gaz.

Înăsprirea politicii monetare a BCE pentru a combate inflația a avut, de asemenea, efecte negative, la fel ca și o redresare lentă a comerțului cu China, cel mai mare partener comercial al Berlinului.

Însă unele dintre problemele cu care se confruntă Germania sunt pe termen mai lung. Companiile se plâng din ce în ce mai mult de costurile tot mai mari ale afacerilor(povara politicilor climatice, a taxelor ridicate și a energiei scumpe), lipsa acută de lucrători calificați și  de birocrația excesivă.

Între timp, ascensiunea vehiculelor electrice – și avansul Chinei pe piața EV din Europa – amenință o industrie care a fost mult timp un pilon al succesului economic german.

Cercetătorii au analizat cele două mari transformări care au loc în prezent în țară: trecerea la o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, care va pune presiune asupra sectoarelor mari consumatoare de energie, cum ar fi industria siderurgică și cea chimică, și trecerea la mașini electrice. Au constatat că multe districte și orașe din Germania vor fi afectate în mod deosebit de aceste procese.

Multe dintre companiile mari au fost văzute de multă vreme ca inovatoare și profitabile, dar criza energetică a schimbat totul. Până și gigantul BASF a fost nevoit să închidă unele dintre liniile sale de producție.

Guvernul pare  fatalist: „Am produs amoniac aici doar pentru că aveam acces la gazul rusesc ieftin – iar acum acesta a dispărut”, spune un oficial de rang înalt. „Nu cred că Germania va mai produce produse chimice de bază, materiale plastice și amoniac în 2035. Poate că are mai mult sens să le producem în Arabia Saudită, unde energia este mai ieftină.”

BASF construiește o nouă fabrică petrochimică în China, în valoare de 10 miliarde de euro, și  își reduce activitatea în Europa.

Nu doar industriile energo-intensive suferă. „Situația este dramatică”, a avertizat  Frank Dexheimer, șeful Frambach, o companie de construcții din Kirchheimbolanden.

Firmele au fost lovite de ratele ridicate ale dobânzilor și de o creștere mare a costului materialelor. Un raport realizat de institutul Ifo a arătat că 21,4% dintre constructorii de locuințe au fost afectați de anularea proiectelor în septembrie, cel mai ridicat nivel de la începutul înregistrărilor, în 1991.

Adevăratele victime ale crizei sunt familiile tinere. Prețul unei case unifamiliale cu un teren în Donnersbergkreis era de 500.000 de euro acum câțiva ani; acum este de 750.000 de euro, ca urmare a creșterii costurilor de construcție. Între timp, ratele la creditele ipotecare au crescut de la aproximativ 1 la 4-5 procente.

Poate că cea mai mare amenințare pentru Germania este spectrul dezindustrializării. „Omul bolnav al Europei” trebuie să se pună pe picioare – până nu e prea târziu.