Marea ieftinire a energiei electrice se va produce în vara anului viitor, a anunțat premierul Ilie Bolojan. Soluția magică a acestuia este punerea în funcțiune a bateriilor din parcurile fotovoltaice, care, susține acesta, ar da mai multă energie în sistemul deficitar. Problema este că panourile solare produc vara, și nu în sezonul rece, ceea ce înseamnă că așa-zisa ieftinire a energiei ar fi una sezonieră.
Ilie Bolojan i-a luat fața ministrului Energiei și s-a apucat să ne spună concret cum va ieftini el energia electrică de la jumătatea anului viitor. Marea soluție este intrarea în funcțiune a bateriilor de stocare ale parcurilor fotovoltaice, achiziționate cu bani din PNRR, care ar produse un plus de energie care să acopere deficitul cronic. Bateriile de stocare funcționează, evident, vara, atunci când parcurile fotovoltaice produc în exces energie pe care nu o vrea nimeni. Când însă intrăm în sezonul rece, care, iată, anul acesta a venit chiar din septembrie, că doar e încălzire globală, bateriile nu mai contribuie la acoperirea deficitului.
”Vom putea stoca la prânz o parte din energia electrică foarte ieftină, să o folosim seara. Domeniul energiei este vital, pentru că de el ţine competitivitatea marilor noastre firme. Dacă eşti în competiţie pe piaţa europeană cu o companie care are energia cu 15% mai ieftină decât tine, nu mai eşti competitiv. Acum, prin extinderea sistemelor fotovoltaice, prin eolienele care au fost montate în România, avem un mix de energie care înseamnă că, de exemplu, în orele de prânz avem o supraproducţie de energie ieftină, pe care nu o putem consuma, deci pe care practic o pierdem. Iar în orele de seară, pentru că am închis capacităţi energetice, avem o cerere mare de curent scump, pe care îl importăm. Totdeauna seara importurile de energie sunt foarte scumpe”, a declarat premierul Bolojan. De exemplu, zilele trecute, cei peste 2.800 MW instalați în panouri solare dădeau în sistem, la orele prânzului și după amiaza, doar 500 MWh.
Nimic despre Tarnița
De la plecarea lui Sebastian Burduja de la Ministerul Energiei, nu s-a mai pomenit nimic despre cel mai important proiect pe care ar fi trebuit să-l aibă România: centrala de acumulare prin pompaj de la Tarnița, care ar fi asigurat o stocare reală de 1.000 MW. Mai mult, finalizarea acestui proiect strategic ar fi asigurat și echilibrarea sistemului, supus unor presiuni tot mai mari din cauza regenerabilelor. Reactoarele modulare de la NuScale au intrat în stand-by și, cel mai probabil, se va renunța la ele, iar reactoarele 3 și 4 sunt în stadii incipiente, fapt care face tot mai improbabil termenul de finalizare din 2030. Mai mult, reactorul 1 va intra în modernizare pentru cel puțin 2 ani, fiind posibilă oprirea acestuia chiar începând de anul viitor.
Astfel, deficitul de energie va fi unul imposibil de acoperit. În 2025, singurele capacități adăugate au fost în fotovoltaice, care, chiar și în condițiile unei stocări adecvate, nu au cum să producă decât în sezonul cald. Centrala pe gaze de la Mintia ar putea intra parțial în sistem abia din 2027, însă aceasta se bazează pe gazele de la Neptun Deep, incerte și ele.
Cărbunele, în aer
Pentru centralele pe cărbune a început numărătoarea inversă. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a intrat deja în panică, vorbind despre un pericol de blackout dacă acestea se vor închide. Deși se tot negociază de cel puțin 2 ani de zile pentru prelungirea termenului de închidere a acestora, până în acest moment, Comisia Europeană refuză să accepte așa ceva. Dacă nimic nu se schimbă, la 31 decembrie 2025, România rămâne fără capacități instalate pe cărbune de 1.400 MW, ceea ce înseamnă o adevărată catastrofă. Chiar și cu aceste termocentrale, deficitul de energie este unul uriaș în sezonul rece, mai ales că niciun proiect de capacități de producere a energiei în bandă nu a fost finalizat.