BNS, atac direct la Guvernul BolojanCondamnând refuzul de a majora salariul minim, Blocul Național Sindical (BNS) avertizează că Guvernul Bolojan este preocupat doar de efectul creșterii TVA asupra unor grupuri de interese din mediul de afaceri, în condițiile în care majorarea a fost transferată consumatorilor finali. Sindicaliștii arată că politicile inflaționiste au fost și sunt deliberate, iar creșterea fiscalității din iulie-august 2025 vor face ca economia României să scadă de la stagnare la recesiune.
BNS a criticat dur declarațiile publice ale liderilor politici ai coaliției care, în proporție covârșitoare, se pronunță împotriva majorării salariului minim pe economie, obligație legală asumată prin transpunerea legislației europene. Și asta în contextul în care măsurile din pachetele de austeritate îndreptate împotriva populației au avut ca rezultat o inflație mai mare, o sărăcie extinsă și nemulțumire generalizată în societate.
În ianuarie 2025, salariul minim brut a crescut cu 9,45% față de finalul anului 2024, în condițiile în care creșterea nominală a productivități muncii se estimează că va fi superioară (9,9%), iar rata inflației în primele în primele nouă luni din 2025 a atins deja 8,45%, iar rata anuală a inflației se va cifra cel mai probabil la 10%, susțin sindicaliștii de la BNS. În condițiile în care inflația este persistentă în România, iar măsurile de austeritate anunțate deja pentru 2026 (majorări de taxe și un nou șoc pentru puterea de cumpărare prin re-liberalizarea prețului la gazele naturale după 31 martie 2026), vor conduce la o confirmare a politicilor guvernamentale inflaționiste, efectul este amputarea puterii de cumpărare în primul rând pentru cei mai vulnerabili angajați din economie, cei cu salariul minim brut sau în preajma salariului minim brut (peste 1,8 milioane de persoane).
”Actualul Guvern consideră că își dorește înghețarea salariului minim în condițiile unor șocuri inflaționiste. Ceea ce înseamnă că în termeni reali puterea de cumpărare a salariului minim va fi decimată în 2026 în urma politicilor inflaționiste. Practic, puterea de cumpărare a salariului minim la sfârșitul anului 2026 ar putea fi sub cea de la finalul anului 2024”, se arată într-un comunicat al BNS.
Degradare semnificativă a nivelului de trai
Fără nici o justificare economică reală și în disprețul legii, se dorește politic înghețarea salariului minim și amputarea puternică a puterii de cumpărare a veniturilor din salarii și din pensii, semnalează BNS. Potrivit sindicaliștilor, actualul Guvern este profund preocupat de anumite grupuri de interese din mediul de afaceri și efectul generat asupra acestuia de creșterea cotei de TVA din acest an, deși, conform datelor INS, companiile au transferat integral creșterea cotei TVA în prețurile finale, pentru a fi suportată de consumatorii finali. Creșterea prețurilor generate de majorarea cotei TVA împreună cu liberalizarea prețurilor la energie au erodat puternic puterea de cumpărare a veniturilor populației, atrag atenția sindicaliștii.
”Considerăm că politicile inflaționiste au fost și sunt deliberate (mixul de politici economice nu a fost țintit spre atingerea țintei de inflație, obiectiv fundamental), iar începând cu majorările de fiscalitate (politică contracționistă) aplicate din iulie-august 2025 (unele stabilite și pentru anul 2026), economia României este mutată din stagnare spre recesiune, cu consecința degradării semnificative a nivelului de trai”, mai precizează BNS.
Dispreț față de lege
Pentru prima oară în perioada post-revoluție, în ceea ce privește formula de determinare a salariului minim, lucrurile sunt clare, transparente, predictibile.
”Politicienii nu se mai pot juca după bunul plac cu valoarea acestuia, pentru că tot ceea ce au făcut în trecut, când inventau de la an la an formule de calcul noi și valori de salariu minim după bunul plac, a transformat salariații plătiți cu salariul minim într-o masă uriașă de manevră politică și electorală. Acum, în 2025, când politicienii au pierdut pentru prima dată controlul acestui instrument de care profitau electoral, vor să arate, în dispreț față de lege, că decizia este tot la ei. Cu siguranță, o astfel de decizie va pune România într-o situație de infringement în relația cu Comisia Europeană, prin nerespectarea prevederilor Directivei 2022/2041 privind salariile minime adecvate”, avertizează BNS.
