BNS acuză manipularea prețului la energie și cere înființarea unei celule de criză

Blocul Național Sindical (BNS) a cerut înființarea unei celule de criză formată din reprezentanți ai ANRE și ai Consiliului Concurenței pentru a investiga manipularea prețului la energie electrică. BNS semnalează creșterile de prețuri după liberalizare, în condițiile unor tarife mult mai mici înainte de 1 iulie. Majorarea cu peste 70% a prețurilor la energie electrică va conduce la o creștere a inflației la 8,25%, transformând România, oficial, în cea mai săracă țară din Europa. 

BNS a cerut Guvernului stabilirea unei celule de criză formată din reprezentanți ai Consiliului Concurenței și Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, care să urmărească salturile de preț înregistrate imediat după 1 iulie 2025 în ofertele furnizorilor, în condițiile în care, mulți dintre ei, cu doar 24 de ore înainte, și fără ca prețurile de achiziție să se modifice semnificativ, ofereau contracte pe termen de un an, la prețuri semnificativ mai mici.

Totodată, celula de criză trebuie să investigheze eventuale înțelegeri la preț pe piața energiei în scopul manipulării prețului energiei electrice, așa cum ANRE a avut în cursul anului 2024  indicii de materializare a unei astfel de manipulări, în detrimentul consumatorilor. Pe de altă parte, un studiu al BNS arată că (re)liberalizarea pieței energiei va avea ca efect o majorare a ratei inflației de cel puțin 2,8 puncte procentuale, ceea ce ar putea ridica rata anuală a inflației peste nivelul de 8,25% (în condițiile unei inflații anualizate în prezent de 5,45%).

Rata inflației ar putea fi chiar și mai mare, în condițiile în care modificările de prețuri pentru consumatorii non-casnici (runda a doua) ar urma să afecteze și ele creșterea nivelului de trai. Totodată, măsurile guvernamentale propuse prin noul pachet de sprijin, în vigoare începând după expirarea plafonării, conduc la un sprijin redus la o treime, ca valoare, față de sumele alocate pentru subvenționarea facturilor non-casnicilor.

25% din gospodării intră în sărăcie energetică

Potrivit BNS, riscurile de intrare în categoria sărăciei energetice par să fie de natură să „străpungă” pragul de 25% dintre familiile care întâmpină dificultăți și categoric este de natură să conducă la majorarea dificultăților pentru plata facturilor la utilități, pentru milioane de consumatori casnici. Măsurile de sprijin (programate pentru zece luni) vor fi parțial anulate prin majorarea cotei standard de TVA, inclusiv pentru facturile la utilități.

În privința măsurilor de sprijin, respectiv plafonul de venit lunar de maximum 1.940 lei pentru persoanele singure, el apare deja ca fiind subdimensionat, întrucât valoarea este extrasă din valoarea pragului de venit anual de sărăcie relativă pentru anul 2024, așa cum a fost comunicat de către INS în iunie 2025, respectiv 23.262 de lei/persoană/an. Or, în 2025, urmare a creșterii anticipate a prețurilor, până la 8,25% și în condițiile înghețării pensiilor, salariilor în sectorul public și presiunile pe economie care ar putea atrage o spirală negativă în salariul real, inclusiv în sectorul public, apare ca o certitudine că rata sărăciei relative va crește.

Cel mai mare preț din UE

Liberalizarea prețurilor la energie electrică de la 1 iulie 2025, va conduce la scumpiri semnificative pentru populație (între 67% și 79%) în ceea ce privește facturile la energie electrică, susține BNS. Consumatorii casnici din România ar urma să plătească al patrulea cel mai mare preț din Uniunea Europeană (după Germania, Danemarca, Irlanda) și peste cele ale țărilor Europei de Est, respectiv de trei ori mai mare decât în Ungaria și de 2,5 ori mai mare decât în Bulgaria. Din punct de vedere al măsurării prețului prin standardul puterii de cumpărare (PPS), o majorare de 67-79% a prețului per kWh în România ar plasa prețul energiei pentru consumatorii casnici la cel mai înalt nivel din UE-27 (anterior re-liberalizării, la standardul PPS, așa cum am arătat, prețul energiei electrice pentru gospodării era deja al cincilea cel mai mare din UE-27, apropiat cu cel plătit în Germania), se precizează în studiul BNS.