Blocaje la centralele pe gaze. Retragerea unității de la Cernavodă lasă în aer sistemul energetic

Grupurile pe gaze de la Turceni și Ișalnița, cu 1.325 MW, nu vor fi gata mai devreme de 2028 și nici atunci nu este nimic sigur, având în vedere ”chinurile facerii” de la centrala Iernut, care nu a fost nici acum finalizată, deși termenul era 2019. Problema majoră, cu toată scăderea de consum pe plan intern, pe fondul prăbușirii economice, va apărea în prima zi a anul 2027, când unitatea 1 de la Cernavodă intră în retehnologizare pentru doi ani, lăsând sistemul energetic în aer.

România se apropie cu pași repezi de momentul în care regenerabilele vor constitui baza sistemului energetic, având în vedere că, pe lângă închiderea termocentralelor pe cărbune, va urma și impactul închiderii unității 1 de la Cernavodă, la sfârșitul anului 2026.

Probabil că până atunci vor mai apărea câteva sute de MW din solar și eolian, la sutele de miliarde de euro pe care statul român le-a dat privaților din sector. Zilele acestea au răsunat declarații euforice despre intrarea în sistem a grupului energetic 5 de la Rovinari, după 10 ani de lucrări de modernizare și retehnologizare și 100 milioane de euro cheltuiți. Cei 330 MW vor reintra în sistem pentru o perioadă foarte scurtă, mai precis un an și trei luni, pentru că, de la 1 ianuarie 2026, vor intra în așa zisa rezervă de capacitate, din care, în practică, nu a mai ieșit până acum niciun MWh. Complexul Energetic Oltenia a mai fost obligat să investească, în urmă cu câțiva ani, alte 600 milioane de euro pentru instalații de desulfurare pentru grupuri, la solicitarea Comisiei Europene. Imediat după ce investiția a fost finalizată, aceeași Comisie Europeană a cerut un plan de restructurare a complexului, care era, de fapt, un plan de închidere. Investiția uriașă a companiei românești, care a reușit să-i greveze bugetul, a fost, iată, inutilă, deciziile cel puțin controversate ale Comisiei Europene urmărind, de fapt, decapitalizarea societății. La scurtă vreme, Complexul Energetic Oltenia, cea mai importantă și mai sigură sursă de energie a țării, a fost supus unui nou atac, prin certificatele CO2, adică amenzi pentru emisii de dioxid de carbon, care nu echivalează în niciun fel cu poluarea. Din 2012 până în 2020, compania de stat a fost obligată să plătească, din fonduri proprii, 3 miliarde de lei pentru aceste certificate.

Întârzieri anunțate oficial

Casian Nițulescu, unul dintre secretarii de stat din Ministerul Energiei, a anunțat deja că cele două grupuri pe gaze de la Turceni și Ișalnița, pe care tot Comisia Europeană a obligat Complexul Energetic Oltenia să le construiască numai cu condiția de a da 50% din acțiuni unei firme private, vor avea întârzieri de circa un an și jumătate. Chiar și Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a vorbit despre punearea în funcțiune a celor două grupuri abia pe la sfârșitul anului 2027, deși este nerealist și acest termen. Planurile inițiale stabiliseră finalizarea celor două obiective în anul 2025, când vor mai fi scoase din sistem alte termocentrale pe cărbune, însă este puțin probabil spre deloc ca centralele pe gaze să devină funcționale în 2028. Ca exemplu, cu termen de finalizare în 2019, centrala de la Iernut nu va fi gata nici în acest an, deși Burduja tot promite că la sfârșitul acestui an vom vedea minunea.

”În viitor, trebuie să accelerăm procesul de extindere şi modernizare a infrastructurii energetice. Timpul nu are răbdare, problemele le ştim, nu doar pentru România, ci pentru cea mai mare parte a Europei. Suntem un actor central în Europa şi depinde doar de noi să ne întărim această poziţie. Am mai spus-o şi o repet: sunt zeci de ani în care s-au făcut prea puţine pentru sectorul energetic, iar astăzi plătim cu toţii costurile. Vestea bună este că efectele investiţiilor din ultimii ani încep să se vadă. Energie pentru o nouă Românie!”, a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei.

Instabilitate și dezechilibre

Începutul anului 2027, în plină iarnă, va însemna dispariția din sistem a 700 MW produși de unitatea 1 de la Cernavodă, care va intra într-un proces de retehnologizare ce va dura, teoretic, până în 2029. Și asta în condițiile în care, per total, până la 31 decembrie 2025, trebuie să dispară din sistem 3.780 MW pe cărbune. Cu excepția a câtorva zeci de MW, hidroenergia are interdicție la extindere, astfel că sistemul energetic național este amenințat de un colaps total. Potrivit specialiștilor, fiecare MW instalat în regenerabile trebuie să fie acoperit de un MW de energie în bandă, lucru practicat de statele occidentale. La noi se bate moneda doar pe regenerabile, iar experiența din primăvara și vara acestui an, când eolienele și fotovoltaicele au produs anemic și s-a importat masiv energie, anunță cam ce va urma.