Banii europeni împrumutați nu ajung în industria românească. Se înmulțesc deplasările în străinătate ale MApN pentru cumpărarea de armament

Cele peste 16 miliarde de euro pe care România le va împrumuta prin programul SAFE al UE nu vor ajunge în industria autohtonă de apărare. Cei mai mulți bani vor fi folosiți pentru achiziții în comun cu statele UE, pentru cumpărarea de armament din afara țării și, eventual, de second-hand-uri militare, având în vedere că se vorbește despre transferuri de drept de proprietate de la alte guverne. Pentru că suma e mare și vânzătorii, mulți, MApN a cerut angajarea de personal calificat (că nu are) și deplasări mai multe în străinătate pentru achiziții de armament.

Deși începe prin a vorbi despre industria de apărare din România, proiectul de ordonanță de urgență al MApN, prin care se stabilește cum vor fi cheltuite cele peste 16 miliarde de euro împrumutate de țara noastră pentru înarmare, dezvăluie destul de clar că totul este concentrat pe achiziții din exterior. Din instrumentul financiar al UE – Acțiunea pentru Securitatea Europei (SAFE), România a cerut a doua cea mai mare sumă, semn că nu prea a fost înghesuială la aceste noi împrumuturi la care trebuie să se înhame cetățenii statelor europene.

MApN ne spune că  România a cerut un împrumut atât de mare pentru că, la nivel regional și subregional, mediul de securitate se află într-o fază nouă de reconfigurare. Dinamica actuală de securitate poate afecta atât direct, cât și indirect starea de securitate a României și siguranța cetățenilor săi. Cine ne atacă, împotriva cui trebuie să luptăm, nu se spune, însă cel mai previzibil armele cumpărate din banii împrumutați se vor duce tot în Ucraina. Pentru a descuraja posibile agresiuni, ne spune MApN,  este imperios necesară efectuarea de investiții urgente și majore în industria de apărare, în scopul creării și sporirii rapide a capacităților de producție a acesteia. Dar de aici, discursul se schimbă.

Complexitate ridicată

Având în vedere prevederile art. 19 din Regulamentul (UE) 2025/1106, în sensul utilizării procedurii de negociere fără publicarea unui anunț de participare și luând în considerare complexitatea ridicată a sistemelor pentru a căror achiziție se are în vedere accesarea instrumentului SAFE și utilizarea resurselor bugetare în condiții optime de cost-eficiență, este necesară stabilirea anumitor repere pentru identificarea operatorilor economici avuți în vedere pentru atribuirea contractului de achiziție public sau statul membru/organizația internațională prin care se va realiza achiziția în comun, după caz, susține MApN.

”Instituirea cadrului normativ privind reglementarea competențelor de realizare a achizițiilor în comun cu alte state este necesară deoarece, în prezent, nu există o prevedere legală care să permită unei autorități contractante să semneze contracte de achiziție publică în comun cu alte state, precum și alte înscrisuri solicitate de către statele cu care se efectuează achizițiile în comun”, se arată în proiectul de act normativ. Totodată, analiza autorităților în cazul solicitării de achiziții armament, în care termenul de livrare și prețul erau luate în considerare, nu se va mai face în cazul contractelor atribuite în baza unor proceduri derulate de către agenții/structure din cadrul NATO sau al UE, achizițiile efectuate în comun cu alte state, contractele atribuire altui guvern pentru bunurile transferate din proprietatea acestuia, precum și achizițiile efectuate în baza Regulamentului (UE) 2025/1106.

MApN caută personal calificat să cumpere armament

Pentru realizarea și derularea achizițiilor asociate programelor de înzestrare prin utilizarea instrumentului SAFE, este necesară asigurarea unei resurse umane calificate, astfel că MApN propune exceptarea de la ordonanța austerității și reglementarea posibilității de ocupare prin concurs sau examen a posturilor vacante din compunerea și subordinea nemijlocită a Direcției generale pentru armament din minister, respectiv, din celelalte autorități publice din cadrul Forțelor Sistemului Național de Apărare, în limita a câte 10 posturi. De asemenea, pentru optimizarea demersurilor necesare în cazul deplasărilor în străinătate, efectuate în scopul inițierii sau derulării achizițiilor din domeniile apărării și securității, este necesară instituirea unei excepții, astfel încât delegațiile MApN, respective ale celorlalte autorități publice, să poată depăși 2 persoane, se precizează în proiect.

Firimituri și pentru ai noștri

Pentru că banii împrumutați de la UE nu sunt pentru industria românească, MApN a anunțat o ”concesie” pentru aceasta. Astfel,  rezultatele activității de cercetare-dezvoltare și documentațiile tehnice aflate în administrarea MApN vor putea fi valorificate de operatorii economici din industria de apărare pentru retehnologizarea și modernizarea capacităților de producție pentru apărare, în vederea realizării de produse și servicii necesare cerințelor de înzestrare ale forțelor sistemului național de apărare și conforme standardelor NATO și UE. Dacă ar fi avut rezultate zdrobitoare, desigur că acestea ar fi trebuit să ajungă de mult la societățile din industria de apărare, nu să fie ținute la sertar. Iar pentru necunoscători, industria de apărare din România chiar produce armament și echipamente militare la standarde NATO, însă MApN a preferat și preferă și acum să cumpere din afara granițelor, sabotând, în acest mod, economia țării.