Performanța energetică a clădirilor va influența accesul la finanțareLa unele dintre cele mai mari bănci din lume, împrumuturile pentru proprietăți imobiliare comerciale se confruntă cu noi teste care promit să influențeze accesul sectorului la finanțare.
În discuție sunt emisiile de carbon ale clădirilor și costul preconizat al modernizărilor necesare pentru a respecta noile reglementări ecologice, potrivit Bloomberg. Uniunea Europeană tocmai a adoptat Directiva privind performanța energetică a clădirilor (EPBD), care face parte dintr-o serie tot mai mare de reguli net zero. Iar băncile prea mari pentru a da faliment încep să reacționeze.
BNP Paribas, cea mai mare bancă din Uniunea Europeană, vizează acum reduceri care ar putea ajunge până la 41% din intensitatea emisiilor din portofoliul său de proprietăți imobiliare comerciale până în 2030. Alte instituții financiare, printre care Banco Santander, Barclays ING și NatWest Group au luat deja – sau analizează – măsuri similare.
Clădirile riscă se se transforme în active blocate
În timp ce implementarea de către UE a EPBD se va desfășura probabil pe parcursul mai multor ani, este deja clar că imobilele care rămân în urmă riscă să se transforme în active blocate care nu mai pot fi vândute sau închiriate. UE estimează că aproximativ 85% din clădirile din blocul comunitar au fost construite înainte de anul 2000, iar 75% dintre acestea au o „performanță energetică slabă”.
Spre deosebire de investitorii privați de capital privat sau de credit privat, băncile au adesea mai puțin acces la date relevante privind performanța energetică a portofoliilor lor, ceea ce le face mai dificilă gestionarea acestor riscuri.
Capacitatea sectorului imobiliar comercial de a ține pasul cu tranziția planificată către o economie cu emisii mai reduse de carbon „depinde în mare măsură” de modernizarea stocului de clădiri existente, a declarat BNP. Banca va include impactul climatic ca „un criteriu de decizie” înainte de a oferi finanțare prin împrumut.
Santander, cea mai mare bancă din Spania, a început să analizeze anul trecut riscul de emisii al activelor sale Commercial Real Estate și încă se gândește cum ar putea proceda pentru decarbonizarea portofoliului.
În Marea Britanie, Barclays vizează acum o reducere de 51% a intensității emisiilor în portofoliul CRE până în 2030. Un purtător de cuvânt a declarat că Barclays colaborează îndeaproape cu clienții pentru a aborda riscurile legate de emisiile finanțate, dar remarcă faptul că situația necesită o „schimbare sistemică” a politicilor care, de multe ori, nu pot fi controlate de Barclays.
În UE, clădirile înghit peste 40% din energia consumată, ceea ce face ca riscul lor de mediu să fie greu de ignorat de către bănci. Blocul comunitar și-a stabilit obiectivul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră în sectorul construcțiilor cu 60% până în 2030, iar finanțarea bancară va juca în mod inevitabil un rol esențial în acest proces.
Băncile care nu se conformează riscă să fie mustrate de autoritățile de reglementare și să se confrunte cu amenințarea unor litigii legate de climă.
Implementarea la nivel național a directivei europene privind performanța energetică a clădirilor rămâne neclară, avertizează BNP. Orice restricții asupra finanțării modelate de politicile verzi ar trebui să fie adoptate „fără a penaliza accesul la locuințe într-un mediu macroeconomic restrâns”.
