Băncile europene se confruntă cu o sarcină și mai dificilă de a reduce decalajul de câștiguri față de rivalele americane, în timp ce Wall Street așteaptă o nouă eră de dereglementare financiară sub o a doua președinție a lui Donald Trump.
Creditorii din zona euro și din Marea Britanie au fost afectați de profitabilitatea scăzută și de economiile slabe de la criza financiară globală din 2008-2009, în timp ce băncile americane au crescut în valoare și au furat cote de piață, în special în domeniul băncilor de investiții, în timp ce rivalii europeni s-au retras.
Acțiunile europene, mai performante
Unele bănci au început să recupereze terenul pierdut în acest an. Până săptămâna aceasta, acțiunile europene erau mai performante decât cele americane, iar speranțele că Statele Unite vor adopta unele elemente ale reglementărilor Basel III, care impun băncilor americane să dețină mai mult capital, contribuind la echilibrarea condițiilor de concurență, au crescut.
Victoria lui Trump în alegerile prezidențiale din această săptămână a răsturnat situația. JPMorgan, Goldman Sachs și Morgan Stanley au crescut, în timp ce indicele STOXX Europe 600 Banks a scăzut cu mai mult de 1% pe parcursul săptămânii.
„Așteptarea este simplă: dereglementarea și reducerile fiscale din SUA contrastează cu supravegherea strictă din Europa și grindul dobânzilor scăzute”, a declarat David Materazzi, CEO al platformei de tranzacționare automată Galileo FX din Italia.
„Dacă băncile americane primesc sprijinul politic așteptat, acestea ar putea crește volumul împrumuturilor și optimiza capitalul într-un mod pe care băncile europene nu îl pot egala în acest moment”, a declarat Materazzi.
De la începutul anului 2010, acțiunile băncilor europene au scăzut cu 10%, în timp ce acțiunile creditorilor americani s-au triplat.
Banca Centrală Europeană a estimat că randamentul capitalului propriu al băncilor din zona euro fluctuează în jurul valorii de 5%, față de 10% în SUA, făcând legătura cu veniturile din comisioane mai mari din SUA și cu împrumuturile neperformante moștenite cu care băncile europene încă se confruntă.
Pârghii pentru lobby?
Există deja semne că politicienii europeni se pregătesc pentru un nou peisaj sub Trump.
Ministrul elvețian al finanțelor, Karin Keller-Sutter, a declarat joi că a discutat cu omologul său britanic, Rachel Reeves, despre perspectiva reglementărilor bancare din SUA.
„S-a spus în prealabil că un val de dereglementare va veni în SUA”, a declarat ea pentru Reuters, adăugând că ambele au fost de acord că este important să se ajungă la un echilibru între competitivitate și stabilitate.
Un val de dereglementare ar trebui să ofere băncilor europene o anumită influență pentru a face lobby în vederea relaxării normelor din Europa, care sunt deja mai apăsătoare, a declarat pentru Reuters un executiv bancar.
Numirile lui Trump vor da tonul
Sectorul bancar american se așteaptă ca Trump să introducă autorități de reglementare republicane care să relaxeze normele privind capitalul și aprobarea fuziunilor și să dilueze și mai mult controversata propunere finală Basel III, menită să solicite marilor creditori să dețină mai mult capital.
Dar ritmul oricărei dereglementări va fi determinat de noile autorități de reglementare și de factorii de decizie cheie pe care Trump nu i-a numit încă, ceea ce face ca perspectivele să fie extrem de incerte.
Michael Ashley Schulman, director de investiții la Running Point Capital Advisors, consideră că Trump ar putea, de asemenea, să renunțe la unele părți ale legii de reformă financiară Dodd-Frank din 2010, care a sporit reglementarea băncilor pentru a evita o nouă implozie de tipul celei din 2008.
